Cultură

Regimul absolutist

„Ca o răsplată târzie pentru duritatea şi asprimea de care au dat dovadă în relaţiile cu românii, ungurii erau bine serviţi, dar nu pentru a se răzbuna luptaseră românii timp de secole, după cum nu pentru medalia pe care i-o conferise împăratul, rezistase eroic în Munţii Abrudului Avram Iancu, în faţa unui duşman înzecit superior...!

După reînfi inţarea şi dislocarea Batalionului 22 Vânători de Munte în Sfântu-Gheorghe, aici au fost instruite zeci de contingent şi zeci de mii de oameni. Efectivele militarilor în termen, care şi-au satisfăcut stagiul militar în Sfântu-Gheorghe, au fost de: 732 soldaţi şi 128 gradaţi în anul 1965, 569 militari în termen în 1972, 576 în 1983, 351 recruţi în anul 1987. De regulă, militarii instruiţi pentru a deveni vânători de munte erau recrutaţi din judeţe care aveau relief muntos: Braşov, Hunedoara, Prahova, Sibiu, Bacău, Gorj, Argeş, Harghita şi Covasna.

În buna tradiţie a democraţiilor europene, în perioada interbelică, în deschiderea fi ecărei sesiuni parlamentare, era prezentat mesajul Regelui, document care cuprindea priorităţile puse în faţa clasei politice de către Casa Regală. Redăm conţinutul mesajului Tronului din anul 1928, purtând semnătura Regenţei instituită după abdicarea Regelui Carol al II-lea (foto).
„Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi,
Această a doua sesiune ordinară a Corpurilor Legiuitoare este menită să asigure un pas nou în dezvoltarea României întregite, şi anume desăvârşirea operei de consolidare monetară şi financiară. Într-adevăr, după zece ani de muncă şi de jertfe, am putut dobândi condiţiile interne cerute pentru stabilizarea monetară şi cele externe necesare pentru obţinerea concursului din afară. Tratativele ce au urmat cu ajutorul principalelor Bănci de emisiune au ajuns într-un stadiu care ne dă nădejdea să putem în curând duce la deplină înfăptuire consolidarea noastră monetară.

Copilăria şi studiile

Viitorul Mitropolit, Visarion Puiu, s-a născut, la 27 februarie 1879, în oraşul moldav Paşcani, pe atunci, mare nod de cale ferată, loc de întâlnire a „atâtor trenuri, ce veneau dinspre Suceava, de la Iaşi şi dinspre Bucureşti şi se încrucişau aici, revărsând atâtea împestriţări de oameni”. Tatăl, Ioan Puiu, era fi ul preotului cu acelaşi nume din comuna nemţeană Girov, şi la naşterea sa îndeplinea funcţia de conductor de tren la Compania Lemberg - Cernăuţi - Iaşi a Căilor Ferate Austriece. Mama sa, Elena, casnică, era fi ica negustorilor romaşcani Niculai şi Ecaterina Miron. Când a „deschis ochii minţii” la câţiva anişori, locuia în „blocul pe trei rânduri” al feroviarilor păşcăneni, proveniţi din rândul austriecilor, polonezilor, românilor, unde a „început a cunoaşte, deşi prea deodată, lumea împestriţată şi atâtea obiceiuri felurite de viaţă, îndeosebi când ne-am mutat din cauza scărilor, sus, în târgul evreiesc al Paşcanilor”.