Dosarele istoriei

Cine este proprietarul de drept al clădirii Liceului „Unirea” din Târgu-Mureş

Conform ultimei menţiuni din Cartea Funciară, de dinainte de aşa-zisa „retrocedare”, menţiune din anul 1906, proprietare ale clădirilor Liceului „Unirea” din Târgu-Mureş sunt „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean” - traducere din limba maghiară a denumirii proprietarului de către subsemnatul, deoarece din 1906 până în anul 1947 nu s-a mai făcut nicio inscripţie în Cartea Funciară a acestor imobile, deşi trebuia să se facă o inscripţie de către Statul Român în perioada interbelică şi să se menţioneze proprietarul în limba română, conform cel puţin DECRETUL Read more about Cine este proprietarul de drept al clădirii Liceului „Unirea” din Târgu-Mureş

Cele 34 de cetăţi şi peste 34 de tezaure dacice din „secuime”, autonomiştilor teritoriali le spun: „ciocu' mic!”

Am scris nu o dată, am vorbit de la tribuna Camerei Deputaţilor, de câteva ori în Parlamentul României, despre fabuloasele, misterioasele frumuseţi dacice din Munţii Orăştiei, despre Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie - rădăcinile şi trecutul înaintemergătorilor noştri şi ale noastre, cei de azi, cei care au făurit acolo leagănul naşterii Neamului Românesc. Acolo sunt urmele dăinuirii noastre în această Grădină a Maicii Domnului. Read more about Cele 34 de cetăţi şi peste 34 de tezaure dacice din „secuime”, autonomiştilor teritoriali le spun: „ciocu' mic!”

Desvelirea monumentului „Soldatului Român”

Pagini regăsite

Acesta este titlul articolului de fond sub care, în numărul 23, din 15 decembrie 1923, p. 227-229, Gazeta oficială a oraşului Târgu-Mureş, Oraşul, consemna şi lăsa memoriei posterităţii un moment important al istoriei locale. La 5 ani de la înfăptuirea măreţului act istoric de la 1 Decembrie 1918, în Piaţa Regele Ferdinand (actuala Piaţă a Trandafirilor), a fost inaugurat întru pioasă recunoştinţă o statuie închinată celor care au sfinţit pe câmpul de luptă, cu sângele lor, cauza naţională şi idealul de unitate naţională. Read more about Desvelirea monumentului „Soldatului Român”

„Poporul secuiesc va fi una din pietrele cele mai sigure la edificiul României Mari!”

Autor:

Februarie 1920: Declaraţia deputatului Istvan Fay, în numele secuilor din Transilvania, prezentată în Adunarea Deputaţilor - „Poporul secuiesc va fi una din pietrele cele mai sigure la edificiul României Mari”.
„Domnilor, înainte de toate vă rog să iertaţi greşelile cuvântării mele, deoarece eu româneşte numai de câteva luni vorbesc. Read more about „Poporul secuiesc va fi una din pietrele cele mai sigure la edificiul României Mari!”

1 DECEMBRIE, ZI MARE PENTRU ROMÂNIA MARE

„… numai credinţa în noi înşine, în neamul nostru românesc ne poate mântui. Să jurăm credinţă de aici înainte numai Naţiunii Române!”
La 95 de ani de la Sfânta Mare Unire, cuvintele lui Vasile Goldiş străbat viaţa generaţiilor de români ca o chezăşie a existenţei noastre într-o ţară puternică, demnă, semeaţă şi sigură. Că ţara se înfăţişează lumii astfel se datorează acestui neam daco-latin, care şi-a păstrat adâncimea rădăcinilor în glie, urmare sacrificiilor pentru apărarea ei în faţa tuturor încercărilor de dezmoştenire, şi şi-a certificat mândria de urmaş civilizat al celor care au semănat aici seminţie nobilă cu sânge roman.

GÂNDURI DE ALTĂDATĂ DESPRE UNIREA CEA MARE

Până la instaurarea regimului comunist, şi - mai concret - până la înlăturarea samavolnică a regalităţii, la ordinul Moscovei, la finele anului 1947, Ziua Naţională a României era sărbătorită la 10 Mai. Totuşi, şi acum un veac, ziua de 1 Decembrie era sfântă şi era cinstită din suflet, pentru că atunci şi-au găsit împlinirea aspiraţiile de secole ale atâtor generaţii întru reîntregirea neamului nostru, răsfirat şi crucificat pe tot atâtea hărţi câte interese hulpave străine aveau imperiile vecine.

DE CE TREBUIA ASASINAT EMINESCU

Urmăream acum vreo câţiva ani de zile o emisiune tv, în care, mai mulţi tineri cu talent literar, adunaţi în jurul lui Nicolae Manolescu, spuneau că s-au săturat de Eminescu. În ce sens? În toate sensurile. Pentru cei mai în vârstă din familia mea, emisiunea apărea ca o blasfemie, ca o nebunie. Pentru mine însă, nu. Ştiam că era vorba despre o acţiune premeditată a lui Manolescu şi a altor elite româneşti de a termina odată cu Eminescu. Read more about DE CE TREBUIA ASASINAT EMINESCU

Se face lumină, încetul cu încetul, asupra evenimentelor dramatice din 20 martie 1990, de la Târgu-Mureş!

Despre evenimentele dramatice, sângeroase, un început de minirăzboi civil, din 20 martie 1990, de la Târgu-Mureş, s-a scris. Dar niciodată suficient, uneori prea departe de adevăr şi de o abordare obiectivă, din păcate. Tocmai de aceea, în numărul 12, anul III, 2012, în prestigioasa revistă „Vitralii (Lumini şi Umbre)” a veteranilor din Serviciile Române de Informaţii, renumitul istoric dr. Read more about Se face lumină, încetul cu încetul, asupra evenimentelor dramatice din 20 martie 1990, de la Târgu-Mureş!

Guvernul României trebuie să ia atitudine!

În România, onor domn Năstase şi partidul său au dat O.U.G. 31/2002 aprobată ulterior prin lege. În gândirea majorităţii românilor, actul legislativ a fost anti-mareşal Antonescu. Nu se dau aprobări pentru ridicarea de statui care să ne amintească de acest demn român, care a apărat ţara cu mare onoare. Motivul invocat este că a fost aliatul lui Hitler, deci fascist, şi hitlerist, şi antisemit. Read more about Guvernul României trebuie să ia atitudine!

Minorităţile naţionale în România interbelică. Note privind poziţia lui Nicolae Iorga

În România de după 1918, integrarea minorităţilor naţionale în viaţa Statului era o problemă dificilă. Mai ales în legătură cu unele minorităţi - precum aceea a ungurilor sau a bulgarilor -, situaţia era agravată de permanentele îndemnuri la nesupunere civică, la încălcarea legilor şi chiar la revoltă, venite dinspre Ungaria şi Bulgaria, scopul fiind revizionist. La fel se întâmpla şi cu ruşii şi ucrainenii din răsărit, întărâtaţi de URSS. Read more about Minorităţile naţionale în România interbelică. Note privind poziţia lui Nicolae Iorga

Pagini

Subscribe to Dosarele istoriei