Spiritualitate / Istorie

Niciodată mâine nu va fi precum azi

Trăia cândva într-o casă din munţi un om care moştenise o statuie veche. O ţinea undeva într-un colţ al curţii între buruieni. Într-o zi, a trecut pe potecă un drumeţ care observă dincolo de gard statuia neîngrijită. Îi propuse stăpânului casei să-i cumpere sculptura cu un ban de argint. Omul se învoi. Dădu statuia gândindu-se satisfăcut la ce afacere făcu.
Read more about Niciodată mâine nu va fi precum azi

Deşteaptă-te, Române, cu „Geniul” României!

1. „Dar domnilor! Mi-e ruşine să fiu român! DAR CE FEL DE ROMÂN? Român care vrea a-şi însuşi monopolul patriei, privilegiul patriotismului şi-a naţionalităţei - aşa român de paradă mi-e ruşine să fiu. NAŢIONALITATEA trebuie să fie simţită cu inima şi nu vorbită numai cu gura. Ceea ce se simte şi se respectă adânc se pronunţă arareori! Hebreii (evreii) cei vechi n-aveau voie să pronunţe numele dumnezeului lor! IUBESC POPORUL ROMÂNESC FĂRĂ A IUBI SEMIDOCŢII ŞI SUPERFICIALITĂŢILE SALE!” Read more about Deşteaptă-te, Române, cu „Geniul” României!

Binecuvântare femeii credincioase

Vă spun adevărat, că a fost odată ca niciodată o femeie bună, vecină cu un om necredincios. În fiecare zi, necredinciosul o putea auzi pe femeie cum se ruga şi de fiecare dată îşi spunea: „Sigur e nebună. Toată ziua să se roage aşa… Nu ştie că nu există Dumnezeu?”.
De multe ori când femeia se ruga, necredinciosul se apropia de casa ei şi o necăjea:
- Femeie, ce te rogi tot timpul? Dumneata nu ştii că nu există Dumnezeu?
Dar femeia noastră nu se lăsa intimidată.
Read more about Binecuvântare femeii credincioase

Aşa nu va fi întotdeauna!

Era odată un om sărac cu mulţi copii. Necazuri, sărăcie şi omul vroia să plece unde îl duc ochii, că nu mai putea!
Într-o zi s-a dus la un înţelept să îi dea un sfat. A ajuns şi a povestit tot ce avea pe suflet. Înţeleptul l-a ascultat şi a zis:
- Du-te acasă şi scrie pe o bucată de hârtie cu litere mari aceste cuvinte: „Aşa nu va fi întotdeauna”. Atârnă această foaie deasupra uşii şi de fiecare dată când vei ieşi pe uşă, vei citi şi vei vedea că lucrurile se vor aranja!
Read more about Aşa nu va fi întotdeauna!

Nevăzutul care ne priveşte

Uneori avem impresia că Dumnezeu este prea departe ca să ne vadă, prea ocupat ca să fie interesat de noi, prea mare pentru nişte oameni aşa de mici. Dar Dumnezeu nu priveşte la oameni aşa cum privim noi. Dumnezeu este bun din fire şi întotdeauna se îngri¬jeşte pentru binele nostru, şi atunci când îi cerem ceva, ne va da dacă este spre binele nostru.
Read more about Nevăzutul care ne priveşte

Credinţa, părinţii şi… aducerea aminte

1. „ADUCEŢI-VĂ AMINTE DE MAI-MARII VOŞTRI, CARE V-AU GRĂIT VOUĂ CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU; PRIVIŢI CU LUARE AMINTE CUM MI-AU ÎNCHEIAT VIAŢA ŞI URMAŢI-LE EXEMPLUL. IISUS HRISTOS, IERI ŞI AZI ŞI ÎN VECI, ESTE ACELAŞI.” (Evrei, cap. XIII)
Read more about Credinţa, părinţii şi… aducerea aminte

Fiecare zi cu bucuria ei

Povestea Părintele Arsenie Papacioc (Dumnezeu să-l odihnească în pace), că, atunci când s-a întors de la Aiud, din acel loc de chin, în gară, a fost întâmpinat de un cerşetor, care cerşea. Părintele, îmbrăcat într-o reverendă ponosită, copleşit de cuvintele acestui biet sărman, a „băgat mâna” în buzunarul hainei până „ce s-a întâlnit cu fundul buzunarului” şi… nu a găsit nimic.
Atunci, plin de iubire şi cu bucurie în suflet, i-a zis omului:
- „Fratele meu, nu am să-ţi dau nimic, dar îţi pot da o caldă îmbrăţişare!” Şi l-a îmbrăţişat. Cu iubire!
Read more about Fiecare zi cu bucuria ei

Părintele Ioan Boian. Viaţa şi apostolatul său de protopop la Miercurea-Ciuc

L-am cunoscut pe părintele Ioan Boian în perioada când a fost protopop la Protopopiatul Ortodox Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita. Era prin anul 1977. Am avut o corespondenţă publicată în „Flacăra lui Adrian Păunescu”, o corespondenţă acidă şi vehement critică la o acţiune abuzivă a miliţiei la Magazinul central din Miercurea-Ciuc. Ziarul, cu articolul meu, a circulat din mână în mână, „Flacăra” se epuiza repede din chioşcuri, era foarte citită.
Read more about Părintele Ioan Boian. Viaţa şi apostolatul său de protopop la Miercurea-Ciuc

Cu cât cunosc mai bine oamenii, cu atât iubesc mai mult animalele

Potrivit unui studiu, care a stârnit multe controverse, oamenii de ştiinţă care au studiat compartamentul animalelor, cred că deţin tot mai multe dovezi care arată că specii foarte diferite sunt guvernate de un cod moral de comportament similar modului în care funcţionează societatea umană, scrie publicaţia britanică „The Telegraph”. Relatarea revistei, mi-a adus aminte de următoarea povestire: De îndată ce a fost creată, oaia a descoperit că era cel mai slab animal. Mereu îi tremura inima, să nu cumva să fie atacată de alte animale mai puternice şi mai fioroase. Read more about Cu cât cunosc mai bine oamenii, cu atât iubesc mai mult animalele

Ispita, sufletul şi… înţelepciunea

1. „UNDE ESTE ÎNŢELEPCIUNEA LUI DUMNEZEU NU MAI ESTE NEVOIE DE ÎNŢELEPCIUNEA OAMENILOR. GÂNDEŞTE-TE LA DUMNEZEU ÎN VREME DE PACE, CA SĂ SE GÂNDEASCĂ ŞI EL LA TINE ÎN VREME DE RĂZBOI. PE CEL CE SE BUCURĂ ÎN DOMNUL NICIUN NECAZ NU-L VA SCOATE DIN BUCURIA LUI.”

2. „DUMNEZEU NE-A DAT DOUĂ MÂINI, DOUĂ PICIOARE, DOI OCHI, DOUĂ URECHI, ASTFEL ÎNCÂT DACĂ UNA PĂŢEŞTE CEVA, SĂ NE SLUJIM DE CEALALTĂ. DAR DACĂ PIERDEM SUFLETUL, DE UNDE MAI GĂSIM ALTUL? SUFLETUL CUPRINS DE DEZNĂDEJDE ÎN PRIVINŢA MÂNTUIRII NU ESTE DEPARTE DE NEBUNIE.” Read more about Ispita, sufletul şi… înţelepciunea

Pagini

Subscribe to Spiritualitate / Istorie