Bilbor: 145 de ani de la naşterea lui Octavian Codru Tăslăuanu

La început de februarie 2021 s-au împlinit 145 de ani de când în familia preotului Ion şi Anisia Tăslăuanu din localitatea harghiteană Bilbor, Comitatul Ciuc, Plasa Tulgheş, s-a născut Octavian, al doilea dintre cei unsprezece copii, un bun român, care, peste ani, a ajuns un cunoscut publicist, scriitor, istoric literar, editor şi, nu în ultimul rând, un luptător înflăcărat pentru drepturile românilor din Transilvania, până în anul 1942, când a decedat la Bucureşti.
Pentru o informare mai bună a cititorilor mă voi referi, pe scurt, la unele aspecte mai importante din viaţa şi activitatea lui Octavian Codru Tăslăuanu.
La vârsta de 5 ani este înscris la Şcoala Primară din Bilbor, apoi îşi continuă studiile la Şcoala primară din Sânmiclăuş (Gheorgheniul de astăzi), la Gimnaziul din Năsăud, la Liceul Ortodox Român „Andrei Şaguna” din Braşov, la Blaj. Bacalaureaul şi l-a luat la Gimnaziul Superior Fundamental din Năsăud.
Apoi, îl găsim ca practicant în cancelaria notarului din Bicaz. Împotrivindu-se dorinţei tatălui de a deveni preot, Octavian Tăslăuanu a rămas fără sprijinul financiar al părintelui său şi îşi căuta un loc de muncă, ajungând şi la Craiova. Aici a primit ordinul de recrutare, ocazie cu care s-a hotărât să devină ofiţer în Armata Română. Nu are şansa de a ajunge ofiţer. Totuşi, i se acordă gradul de sublocotenent în rezervă şi a fost lăsat la vatră.
Ajunge la Bucureşti, unde lucrează în învăţământul particular la Institutul de Băieţi „Clinciu Popa”, în calitate de profesor pentru clasele primare şi ca meditator pentru liceu.
Între anii 1898 şi 1902, urmează cursurile Facultăţii de Filozofie şi Litere din Bucureşti.
La vârsta de 26 de ani, Octavian C. Tăslăuanu este numit pe postul de secretar al Consulatului General al României din Budapesta, unde cu un grup de studenţi români au editat revista literară „Luceafărul”. În anul 1906, Octavian Tăslăuanu vine la Sibiu, aducând cu el şi revista „Luceafărul”, lucrând ca secretar administrativ la ASTRA.
În iunie 1914, Octavian C. Tăslăuanu, ca ofiţer al armatei austro-ungare, a fost mobilizat pe frontul din Galiţia. După trei luni, rănit şi bolnav, de la sanatoriul din Mehadia trece munţii în România, ajungând la Bucureşti.
După intrarea României în război, Octavian C. Tăslăuanu şi-a manifestat dorinţa de a fi acceptat ca ofiţer combatant, însă a fost refuzat pe motiv că nu avea cetăţenia română.
În ianuarie 1917, este numit translator pe lângă Comandamentul Diviziei a VII-a de pe Valea Trotuşului, iar din aprilie 1917 este numit şef al Biroului de Informaţii de la Corpul IV Armată Oneşti, fiind avansat la gradul de căpitan.
La 1 Decembrie 1918, Octavian C. Tăslăuanu, deşi a fost numit membru al Marelui Sfat Naţional Român, n-a putut participa la Alba-Iulia.
În 1919, a fost ales deputat de Tulgheş din partea Ligii Poporului, după care ajunge vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, apoi ministru al Comerţului şi Industriei (perioada 13 martie - 16 noiembrie 1920) şi respectiv, ministru al Lucrărilor Publice (16 noiembrie - 1 ianuarie 1921), în Guvernul Alexandru Averescu, iar apoi în 1926, senator de Mureş.
În anul 1921, Octavian C. Tăslăuanu a fost decorat cu cea mai înaltă distincţie a Statului Român - Ordinul Naţional „Steaua Românei”, versiunea pentru militari având pe revers două spade.
Ca bibliografie, am folosit cartea profesorului Ilie Şandru, din Topliţa, „Pe urmele lui Octavian Codru Tăslăuanu” (ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Târgu-Mureş, Editura „Nico”, 2012) şi articolul „Personalitatea şi contribuţiile lui Octavian C. Tăslăuanu la realizarea Idealului Marii Uniri”, scris de Adrian Niţă şi George Bogdan Tofan.
În amintirea lui Octavian Codru Tăslăuanu, acest fiu legitim al Bilborului, şi în acest început de februarie, chiar în pandemie, comuna Bilbor a găzduit cea de-a XIV-a ediţie a Colocviilor Naţionale „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului”, organizate de Primărie şi Consiliul Local, în parteneriat cu Parohia Ortodoxă, Şcoala Gimnazială „O.C. Tăslăuanu” şi Cercul ASTRA „Luceafărul”, toate instituţii fundamentale ale comunei Bilbor, judeţul Harghita.
Chiar dacă actuala ediţie a manifestărilor nu s-a ridicat la nivelul celorlalte, prin participare, din cauza pandemiei actuale, organizatorii au reuşit să menţină continuitatea manifestării, fapt pentru care merită toate felicitările.
La bustul lui Octavian Codru Tăslăuanu din Bilbor, în prezenţa participanţilor, părintele protopop Dumitru Apostol şi părintele paroh Dragoş Cojocaru au săvârşit un parastas de pomenire a Eroului localităţii şi al Neamului Românesc, după care s-au depus coroane de flori.
Cea de-a XIV-a ediţie a Colocviilor Naţionale „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului” a fost deschisă cu o rugăciune şi binecuvântare a manifestării, după care primarul comunei Bilbor, Ilie Daniel Hângan, a urat un bun venit participanţilor, manifestându-şi bucuria de a participa pentru prima dată la această manifestare, ca organizator principal, cu dorinţa ca în anii următori, la Bilbor, primele zile din februarie să fie dedicate în exclusivitate lui Octavian Codru Tăslăuanu.
Profesorul Ilie Şandru a readus în memoria celor prezenţi bucuria de a-l găsi pe Octavian Codru Tăslăuanu, în urmă cu mai bine de 50 de ani, când nu discuta nimeni despre el, plecând în cercetare de la o discuţie cu o învăţătoare care-şi amintea de „Unchiul Tavi” care a fost prieten cu poetul Octavian Goga. De aici s-au născut cele două ediţii ale volumului „Pe urmele lui Octavian Codru Tăslăuanu”. De asemenea, Ilie Şandru a propus Primăriei şi Consiliului Local Bilbor să-i acorde post-mortem lui Octavian Codru Tăslăuanu titlul de „Cetăţean de Onoare al Comunei Bilbor”, exprimându-şi mulţumirea că tinerii continuă activitatea de cercetare a vieţii activităţii şi operei lui acestui Erou al Neamului.
Profesoara Mihaela Vâlcan, directoarea Şcolii Gimnaziale „Octavian Codru Tăslăuanu” din Bilbor, pe lângă faptul că a scos în evidenţă manifestările din fiecare an de la unitatea de învăţământ pe care o conduce în cinstea lui Octavian Codru Tăslăuanu, a introdus în lecturile suplimentare ale elevilor şi volumul „Satul meu” scris de Octavian Codru Tăslăuanu, apărut sub îngrijirea profesorilor Vasile şi Mărioara Angelica Stan.
Conf. univ. dr. George Bogdan Tofan, de la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, fiu al Bilborului, după o cercetare intensă de trei ani, a venit acasă cu un material impunător, pe care nu putem să-l cuprindem în acest articol. A lucrat la o ediţie îngrijită cu toată opera lui Octavian Codru Tăslăuanu, care va apare în câteva volume şi pe care intenţionează să o lanseze în 29 iunie 2021, dacă pandemia permite, la manifestarea cultural „Bilborul în sărbătoare”.
Prof. dr. Costel Cristian Lazăr, directorul Centrului Cultural Topliţa, s-a referit la faptul că în 2020 nici evenimentul „Zilele Miron Cristea” din municipiul harghitean nu s-a desfăşurat trei zile ca în alţi ani, la fel ca şi acum această a XIV-a ediţie a Colocviilor Naţionale „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului”, dar important este că nu se întrerupe şirul manifestărilor. Profesorul Costel Cristian Lazăr l-a declarat pe conf. univ. George Bogdan Tofan cel mai mare exeget al vieţii, activităţii şi operei lui Octavian Codru Tăslăuanu, activitate începută de profesorul Ilie Şandru.
Prof. Angelica Stan a vorbit, în îbheiere, despre volumul tipărit cu lucrările prezentate la ediţia a XIII-a a Colocviilor Naţionale „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului”.

Categorie: