„Braşovul ne oferă altceva decât Sfântu-Gheorghe”

Interviu cu primarul comunei Hăghig, judeţul Covasna - Alexandru Cucu

- Domnule primar Alexandru Cucu, a trecut ceva vreme de la ultima noastră vizită în Hăghig, situată pe malul drept al Oltului în vestul judeţului Covasna. Şi, pentru că a trecut un timp, vă rog să precizaţi pentru cittitorii noştri care sunt noutăţile din comună, cu ce probleme că confruntaţi.
- Problemele sunt aceleaşi ca-ntotdeauna, ele nu se află într-o permanentă schimbare, ci se acutizează. Din punct de vedere al infrastructurii localităţii, sunt realizate obiectivele importante: cu introducerea apei potabile, a canalizării, lucruri absolut elementare şi necesare în epoca pe care o trăim, suntem undeva la 99, 9%. Ce înseamnă acest lucru. Că suntem în faza în care deja sistemul este realizat, numai că este încă nefuncţional deoarece sursa de care ne-am legat, Compania Apa din Braşov, cea care a venit cu conducta principală până în comuna braşoveană vecină Feldioara, încă nu a dat drumul sistemului. Prin urmare, acolo avem şi sursa de apă, acolo avem şi staţia de epurare a canalizării menajere, în Braşov. Practic, noi ne-am legat de staţia de epurare care e construită la Feldioara din fonduri europene, o staţie imensă, care cuprinde parte chiar şi din municipiul Braşov, din Codlea, Dumbrăviţa, Hălchiu, Bod ş.a..
- Înţeleg că v-a convenit mai mult această soluţie, să vă legaţi de Braşov, fiind foarte aproape dumneavoastră. Mai sunt şi alte comune covăsnene din această parte a judeţului care să fi făcut acest pas, adică să fi dat Sfântu-Gheorghe pe Braşov, ca s-o spunem popular?
- Nu, comuna Hăghig este singura. Nici noi nu făceam parte, vă daţi seama, din acest program al celor de la Braşov, dar, pe parcurs, am schimbat soluţia, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale. Trebuia să avem propria noastră staţie de epurare, însă la un moment dat am considerat, pe bună dreptate, că acesta este un nonsens, ca la un kilometru de o mare staţie de epurare, să facem alta. Chiar ne-au felicitat cei din minister pentru felul în care am abordat problema.
- Spuneaţi că sistemul este gata, doar că mai lipseşte să fie şi funcţional…
- Într-adevăr, însă acum nu mai depinde de noi, ci de Compania Apa. Ei au acolo două module în staţia de epurare şi, cum ea nu poate funcţiona la subcapacitate, trebuie ca măcar unul dintre aceste module să funcţioneze separat, ca apele uzate din două, trei localităţi să ajungă acolo. Eu sper, totuşi, ca până la sfârşitul anului acesta să se pornească, întrucât am văzut că se lucrează intens în partea aceasta a Braşovului.
- Din ce surse bugetare aţi obţinut fondurile ca să vă raliaţi acestui mare proiect?
- Am beneficiat de fonduri prin programul guvernamental H.G. 577 la apă şi prin Ordonanţa 7 la canalizare. Acum toate s-au grupat pe H.G. 28, de vreo doi ani încoace, însă, deşi eram în stadii diferite cu apa şi canalizarea, ne-au alocat în continuare fondurile fără probleme întrucât lucrările erau în faze avansate, de peste 80 la sută. Vreau să subliniez, însă, faptul că am rezolvat mult mai repede introducerea apei şi a canalizării astfel, decât dacă ne chinuiam de unii singuri aici, pe plan local. Mai mult, cred că prin această racordare la sistemul de la Braşov, vom reuşi să rezolvăm, mai devreme sau mai târziu, şi apendicele, să-i spun aşa, pe care îl mai avem, şi anume cartierul rromilor. Când va fi şi acela rezolvat, atunci vom putea spune că apa şi canalizarea s-au rezolvat la Hăghig în proporţie de 100 la sută. Încă un lucru important de menţionat este acela că am avut şansa să introducem conductele de apă şi canal înainte de a prinde fonduri pe programul 322 de asfaltare a întregii localităţi!
- Aceasta chiar mi se pare o mare şansă, sau o realizare, nici nu ştiu cum să îi spun, căci pe la noi se cam poartă, aproape prin fiecare localitate, să turnăm întâi asfaltul şi apoi să îl spargem după un an, doi că de, am primit acuş şi banii pentru schimbarea conductelor! Vă spun, enervantă situaţie pentru cetăţean, indiferent de câte explicaţii ar da autorităţile. Spuneaţi de asfalt - aţi reuşit, aşadar, şi implementarea acelui program?
- Fireşte, în Hăghig avem asfalt pe toate străzile. Programul este finalizat încă de anul trecut. Ne-a costat două milioane de euro, dar s-au rezolvat inclusiv podurile, podeţele etc.. Ba mai mult, din aceeaşi bani am realizat şi un afterschool în satul aparţinător Iarăş, o construcţie nouă care este deja funcţională. În prezent traversăm perioada de doi ani de zile în care suntem în monitorizare, să vadă cei care au alocat fondurile că această construcţie funcţionează şi funcţionează pentru ce a fost proiectată şi construită, ba şi felul în care este întreţinută. În acest an vom achiziţiona şi un utilaj special pentru curăţarea asfaltului, care va avea în dotare o perie specială.
- Domnule primar, conduceţi de mandate multe, cu o singură întrerupere, o comună în care ponderea românilor, a maghiarilor şi a ţiganilor este echilibrată. Ştiu că dumneavoastră sunteţi unul dintre primarii care s-a aplecat cu atenţie înspre rezolvarea problemei ţiganilor, care au construit mult ilegal, care în cartierul lor nu au străzi, numere de case, cărţi de identitate şi în general trăiesc în condiţii precare, ca să fiu indulgent.
- Aşa este. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Hăghig se ridică la 2.315 locuitori, în creştere faţă de recensământul anterior, din 2002, când se înregistraseră 2.223 de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (39,4%), romi (30,32%) şi maghiari (27,34%). Pentru 2,85% din populaţie apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (51,97%), dar există şi minorităţi de reformaţi (20,17%), penticostali (7,78%), adventişti de ziua a şaptea (7,17%), romano-catolici (5,57%) şi creştini după evanghelie (1,38%). Pentru 3,11% din populaţie nu este cunoscută apartenenţa confesională. V-am citat din datele oficiale pentru a ştii exact cum stau lucrurile. Acum, legat de rromi, sigur că situaţia lor este, în mare, în toată România cea pe care aţi prezentat-o dumneavoastră în câteva cuvinte. Ne preocupă permanent rezolvarea problemelor şi a situaţiei din cartierul rromilor. Însă concret, pentru că tot am vorbit despre infrastructura comunei, trebuie să spun că am prins un proiect din fonduri europene prin care lângă Biserica Ortodoxă va fi construit un centru de zi de care o să beneficieze şi copiii rromi. Sigur că vor beneficia de acest centru şi ceilalţi copii, însă în special el va fi frecventat de cei care au nevoie de o a doua şansă. Vor lua masa acolo, atât copiii de grădiniţă cât şi cei care nu şi-au finalizat studiile, şi vor fi angrenaţi în diferite activităţi. Este vorba despre un parteneriat cu Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi” din Sfântu-Gheorghe, care va fi derulat pe o perioadă de 4 ani. La finalul acesteia, cei care nu aveau terminate studiile, vor ieşi cu o diplomă de acolo, vor învăţa o meserie. Sigur că la capitolul finanţare, suntem şi noi implicaţi, începând de la plata profesorilor şi până la toate celelalte cheltuieli pe care le presupune un asemenea proiect. Este un concept demarat în special pentru rromi, pentru a-i putea educa, căci numai prin educaţie vor putea fi scoşi din starea în care ei trăiesc. Legat de cartierul lor, am rezolvat deocamdată proprietatea, în sensul că întreg terenul este acum înscris pe Primărie. Numai punând toate casele lor pe terenul Primăriei puteam face ceva, iar acum sunt toate pozate şi se ţine o evidenţă clară. Evoluăm din toate punctele de vedere, deoarece în paralel avem un proiect pe care urmează să îl depunem la Guvern, având problema proprietăţii rezolvată, ca să le reabilităm şi asfaltăm toate străzile. Am luat legătura cu directorii de la Braşov din domeniul furnizării energiei electrice pentru ca să încercăm să îi racordăm la reţea la Feldioara. Ştiţi foarte bine ce probleme sunt pe linia de medie trecere dintre Sfântu-Gheorghe şi Vâlcele, căci am văzut că aţi mai relatat despre asta. Ei bine, din acest motiv şi la noi la Hăghig sunt probleme, în toată localitatea, şi atunci nu doar pe rromi vrem să-i trecem la Feldioara cu curentul electric, ci întreaga comună. De altfel, aşa a fost şi înainte, pe vremuri. Ca şi în cazul cu apa şi canalizarea, este un avantaj foarte mare că distanţa noastră faţă de Braşov este mică, mai mică decât cea faţă de Sfântu-Gheorghe. Aşa încât nici costurile rezultate din relegarea noastră la reţeaua braşoveană nu vor fi mari, de nesuportat. Şi iată că în acest fel rezolvăm şi problema curentului electric, care nu ţine de nicio etnie, dar nu putem să nu recunoaştem că Braşovul ne oferă alte perspective decât Sfântu-Gheorghe în toate domeniile vieţii de zi cu zi.
- În ce priveşte dezvoltarea economică a localităţii aţi făcut paşi, v-aţi gândit, spre exemplu, să încurajaţi turismul rural?
- Avem un proiect cu Sistemul de Gospodărire a Apelor, pentru Valea Hăghigului. Toate pâraiele care traversează localitatea, afluenţii Oltului, nu aparţin de Primărie, şi atunci am făcut un proiect în colaborare cu SGA. Cei de pe plan judeţean au avut deschidere, numai că aceste proiecte la dânşii primesc aprobare de la Râmnicu-Vâlcea, unde aparţin. Cum spuneam, există un proiect prin care dorim să realizăm un baraj pe pârâul Hăghig, de unde apoi apa să traverseze dirijat localitatea, iar în aval, la vărsarea în râul Olt, să amenajăm o baltă de peşte. Când acest proiect va fi realizat, sigur că apoi zona aceea se va dezvolta. Noi trebuie să ne gândim să profităm de acest mediu ambiant frumos în care trăim şi să punem accent pe apropierea faţă de râul Olt, deoarece aici sunt foarte multe terenuri care nu sunt deloc propice pentru agricultură. De-a lungul cursului Oltului s-au creat multe meandre. Acum, îndreptându-se albia Oltului, meandrele astea, plus alte locuri unde râul aducea gunoaie, s-au transformat în bălţi pentru pescuit. Am făcut un parteneriat cu firma Doripesco, fără ca Primăria să facă vreun leu de cheltuială. Contractul este în aşa fel elaborat încât dânşii exploatează şi ne fac şi nouă bălţile plus că pietruiesc vreo 3 km de câmp. La final, în loc de mizerie vom avea bălţi populate cu peşte care vor fi ale noastre.
- Am înţeles, dar care este profitul celor de la Doripesco din această afacere?
- Ei scot nişte pietriş de acolo. Însă plătesc toate taxele, toate avizele. Au şi o firmă de construcţie şi sunt profesionişti în domeniu. Vreau, totuşi, să nu se înţeleagă că ei duc de acolo tot pietrişul… Ei fac curăţenie acolo, scot şi mâl, şi mizerie, pe lângă pietriş. S-au creat deja locuri de campare pentru pasionaţii de pescuit, iar la toamnă va fi probabil amenajată şi cea de-a doua baltă. Mai avem câteva asemenea coturi, aşa încât, probabil, peste 4-5 ani, vom avea vreo 5 bălţi de peşte. Ideea este că în acea zonă în loc de nişte focare de infecţie, vom avea bălţi de pescuit.
- În ce relaţie mai sunteţi cu autorităţile de la „judeţ”? Observaţi în continuare o discriminare în felul în care se împart fondurile, în sensul că localităţile controlare de UDMR sunt favorizate în comparaţie cu comunele româneşti?
- Asta este evident, nu trebuie s-o mai spun eu. Că localităţile controlare de unguri sunt tratate altfel decât cele româneşti se vede din avion. Problema este, însă, alta. Într-o lume normală, fiecare localitate trebuia să aibă un program, o strategie de dezvoltare cuantificată. La rândul său, judeţul trebuia să aibă o astfel de strategie, care să le cuprindă şi pe cele ale localităţilor, iar mai apoi, la centru trebuia să există o strategie care să le cuprindă pe cele ale judeţelor. Ori în Ţara aceasta nici pomeneală de aşa ceva, totul se întâmplă alandala. Aproape toate investiţiile care se fac, se fac pe criterii, pur şi simplu, politice. Cu apa şi cu canalizarea, dau un exemplu, păi trebuia început în toată România, trebuia să existe o strategie, nu lăsată problema la latitudinea politicianului, care să-i dea sau să nu-i dea primarului în funcţie de culoarea politică a acestuia, dacă e ori nu de-al lui. Eu sunt pesedist pentru că aşa au fost treburile atunci, la început, când am pornit într-o echipă cu, Dumnezeu să-l odihnească!, deputatul Adrian Căşunean Vlad. Atunci, pe aici prin Covasna nici nu prea erau alte partide. Dar, vreau să spun că şi dacă aş candida independent, aici ar fi acelaşi lucru, pentru că lumea votează omul. Trebuie să ne aplecăm mai mult asupra problemelor oamenilor, să le rezolvăm, şi să mai lăsăm politica, deoarece oricum nu-şi are locul la acest nivel şi oricum nu prea mai interesează pe nimeni. Părerea mea este că primarul nu ar trebui să facă politică deloc, ci numai administraţie! Dar, apropo de politică, vreau să vă spun că eu am foarte mare încredere în noul preşedinte al României. Mie îmi plac lucrurile nemţeşti, îmi place vorba vorbă, îmi place modul de abordare al nemţilor. Vă pun foarte cinstit, consider că la momentul acesta nu era nimic mai bun pentru România decât omul acesta.
- Nu sunt un fan atât de mare al lui Klaus Iohannis, dar admit că este posibil ca timpul să vă dea dreptate.
- Votul a fost împotriva clasei politice în general. S-a văzut asta. Aşteptările sunt foarte mari, dar el nu poate schimba sistemul deodată. Cei care au votat însă masiv cu el, nu au votat nici cu Blaga, nici cu ceilalţi, aşa cum se spune. Eu zic că trebuie să avem răbdare, pentru că în contextul acesta geopolitic alegerea lui în România este mare lucru.
- Domnule primar, una peste alta, iată că am reuşit să facem şi un pic de politică. Dar eu spun că nu strică, un pic. Dacă e cu măsură, e şi politica necesară. Problema este alta. Aşa cum spuneaţi, să fie făcută în folosul cetăţeanului, nu cum s-au petrecut lucrurile în România ultimilor 25 de ani, în care politica a reprezentat doar metoda, cheia succesului dacă vreţi, înspre îmbogăţirea ilicită, înspre îmbuibarea cu mult peste limita nesimţirii a unor parveniţi peste noapte…
- Perfectă dreptate aveţi. De aceea subliniez şi eu, la fiecare întâlnire cu dumneavoastră, căci, odată şi-odată, lucrurile trebuie schimbate în România, iar răul tăiat de la rădăcină.
- Vă mulţumesc pentru ospitalitate.
- Şi eu vă mulţumesc şi vă mai aştept pe la noi.

Categorie: