Der Spiegel şi Tukor or fi aceeaşi oglindă?

Miercuri, 4 ianuarie 2012, navigând pe internet, ajung, fără să vreau, pe site-ul cunoscutei publicaţii germane „Der Spiegel”, numit SPIEGEL ONLINE. Îmi atrage atenţia titlul „Rumäniens aberwitziger Eishockey- Krieg“ şi fotografia unui jucător de hochei în acţiune îmbrăcat în echipamentul Naţionalei României de hochei pe gheaţă. Am fost curios ce se scrie în articol, mai ales că am citit cuvântul „krieg” în titlu. Ştiam de la ora de istorie că krieg = război. L-am rugat pe un prieten stabilit în Germania să-l traducă. Am primit e-mail-ul cu traducerea abia săptămâna asta. Îi mulţumesc frumos pe această cale că şi-a rupt din timpul său preţios pentru a-mi satisface o curiozitate. Mai sunt prieteni pe lumea asta şi distanţele nu-i despart. E bine!
Citind articolul, mi-am dat seama că acesta este insinuant, lipsit de obiectivitate, părtinitor cu cei ce falsifică istoria Ungariei, informând greşit cetăţenii germani şi pe toţi cei ce citesc în limba germană „Der Spiegel”.
Folosindu-se de incidentul petrecut în ziua de 16 decembrie 2011 la Miercurea-Ciuc, când jucătorii echipei României, proveniţi din minoritatea ungară, nu au cântat imnul României ci imnul Ungariei, se fac tot felul de afirmaţii lămuritoare pentru germani, chipurile pentru a cunoaşte mai bine situaţia. Sunt scuzaţi cetăţenii români de etnie ungară că au cântat imnul Ungariei, care de fapt nu este numai imnul Ungariei, ci al ungurilor din toată lumea. Rezultă, deci, că ei au cântat imnul ungurilor care, întâmplător, este al Ungariei şi că asta nu se înţelege în estul Europei. Oare autorul e convins că în vestul şi centrul Europei s-a înţeles? Cum să înţeleagă germanul afirmaţiile „De fapt imnul ungar nu este în primul rând imnul Ungariei, ci mai degrabă cel mai sacru cântec al tuturor ungurilor de pe tot mapamondul. S-a răspândit în anii de răscruce 1848/49, când Habsburgii şi ruşii au sugrumat lupta de libertate a maghiarilor. Fiind un cântec foarte lent şi trist, tempo grav, text melancolic-depresiv, se cântă ades în cadrul slujbelor religioase”. Cui i s-a sugrumat lupta pentru libertate, ungurilor sau maghiarilor? Cine sunt ungurii şi cine sunt maghiarii? Probabil autorul nu vrea să ştie! Toată Europa ştie că maghiarii sunt persoanele de altă etnie (români, sârbi, croaţi, nemţi, slovaci etc.) decât ungurii, care au fost ungurizate cu forţa, uneori prin teroare, pentru a fi lăsate în viaţă în teritoriile ce le-au fost date ungurilor în administrare. Niciodată cucerite de ei! Oare pentru că „Fiind un cântec foarte lent şi trist, tempo grav, text melancolic-depresiv, se cântă ades în cadrul slujbelor religioase” se explică rata mare a sinuciderilor de 21,5 la 100.000 de oameni, locul 2 după Lituania în Uniunea Europeană, conform Eurostat Statistics Database? Comisia Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii au explicat că în cazul Ungariei, pe lângă condiţiile socio-economice, se adaugă factorii clinici, ca determinanţi ai suicidului. E o explicaţie plauzibilă. Noi, românii, încercăm să-i dăm leacul, dar se opune UDMR, care doreşte să-i enclavizeze pe tinerii din judeţele Harghita, Covasna, Mureş, chiar şi Braşov, în şcoli exclusiviste de limbă ungară, în care pe lângă imnul melancolic-depresiv îi învaţă şi istoria falsă, creată de minţi afectate de factori clinici, a ungurilor şi Ungariei.
Faptul că România a fost atât de tolerantă şi a acceptat ca echipa naţională de hochei pe gheaţă, antrenată de un canadian, să fie formată din: un jucător român, un jucător ucrainean naturalizat şi restul ungurizaţi, nu îl impresionează pe autorul articolului. Reacţiile fireşti de indignare pentru gestul de a nu cânta imnul ţării sub culorile căreia joci ca cetăţean al ei sunt sugerate a fi extremiste. Faptul că românii nu se bucură de victorie, ci sunt trişti pentru gestul de ofensă făcut României de jucătorii minoritari unguri este explicat astfel: „Dar asta nu e deloc simplu şi acest lucru îl ştie Tanczos însuşi cel mai bine. Cauza este o lungă şi întortocheată istorie. Ea a început de aproape o mie de ani. Atuncea s-au stabilit aşa numiţii secui unguri aproximativ acolo unde astăzi se află susnumitul stadion”. Sus numitul stadion este patinoarul din Miercurea- Ciuc, judeţul Harghita. Autorul îi conferă şefului Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă o precizie de satelit care informează pământenii de 1.000 de ani, de când „aşa numiţii secui unguri” au venit în preajmă. Doamne ce fals! Te dor ochii când citeşti!
Continui din curiozitate şi văd cum este explicată rădăcina sfidării României de către nişte tineri îndoctrinaţi de UDMR. Citiţi: „Secuii maghiari sunt consideraţi oameni aparte: încăpăţânaţi, tăcuţi, puternici, foarte catolici şi foarte rezistenţi la băutură. Secole în şir au apărat în serviciul regilor Ungariei graniţa ţării în sud-estul Transilvaniei de invadatori. Pentru acest serviciu au primit în zona lor de colonizare, ţara secuiască, privilegii la impozite şi autoadministrare. După primul război mondial, două treimi din teritoriul Ungariei a fost împărţit la statele vecine. România a smuls Transilvania şi aşa şi ţara secuilor. În proclamaţia unirii, românii au promis naţionalităţilor neromâne autonomie, ca şi secuilor maghiari. Dar România a devenit un stat naţionalist centralizat. Minorităţile au primit cândva atributul „conlocuitoare”. Şi au fost tratate ca atare. De aceea secuii îi consideră pe români mincinoşi, hoţi şi asupritori”. Da, se uită că Ungaria a fost aşezată în graniţele ei fireşti unde trăiau ungurii şi nu maghiarii, adică ungurizaţii. Se uită că Transilvania nu a fost smulsă de România de la Ungaria, ci Transilvania, locuită de români majoritari în proporţie zdrobitoare, a dorit să facă parte din România. Se uită că principiul atunci a fost ca fiecare naţiune să-şi aibă ţara proprie, chiar dacă în ea trăiesc minorităţi. Se uită că după Trianon aşa-zisa „Românie Mare” era tot mică, pentru că era înconjurată în afara graniţelor ei de români. Autorul ar trebui să explice germanilor cum a devenit România, după 1920, sub sceptrul germanului Ferdinand I, un stat naţionalist centralizat. Oare redactorul-şef al „Oglindei” germane îi va solicita explicaţiile de rigoare? Ori, trăind în economia de piaţă, sunt buni şi banii irdentiştilor unguri, că deh, e criză şi orice monedă, fie ea şi forint, dacă e destul de multă, e binevenită. De aia s-au înfiinţat casele de schimb valutar. Adevărul nu contează, banii să iasă!
Articolul se încheie provocator, în cel mai pur stil udemerist, pecemist, tocheşist, cu: „Următorul episod în războiul de hochei româno-ungar nu se va lăsa probabil mult de aşteptat. Poate o să fie într-adevăr acuzat Tihamer Becze, steaua echipei naţionale de înaltă trădare, aşa cum criptofascistul Corneliu Vadim Tudor, un fost poet de curte al lui Ceauşescu, a cerut. Legile există. Obosit de această tevatură despre cântarea imnului Ungar, Tihamer Becze a declarat ironic şi cu toată încăpăţânarea sa de secui: „Ce vor de fapt românii? Ei nu au nimic de-a face cu naţionala de hochei a României. Nu România a câştigat meciul ci Ţinutul Secuiesc!““.
Mulţumim domnului Keno Verseck pentru că ne-a dezvăluit cum lucrează udemeriştii pentru a promova judeţele Covasna şi Harghita în vestul Europei! Dându-le un nume, ce se vrea istoric, care în fapt nu a existat niciodată, iar în viitor nu cred că se va impune, aruncând prin oglinda germană reflexii mincinoase, adică iluzii optice. Tot aşa cum Ungaria Mare nu a existat, ca dovadă că nu este nici astăzi, tot aşa, ceva ce nu a existat nu poate şi nu va putea exista.
Oricum, suntem amuzaţi de faptul că „Tukor” a reînviat pe teritoriul Germaniei unite de astăzi. Oare „Oglinda TV” o fi din aceeaşi familie de oglinzi sau or fi paralele? Rămân la părerea că toate sunt făcute să creeze iluzii optice. Niciuna nu e ca oglinda din Alba ca Zăpada.
Despre alte aspecte „pertinente” din articolul „Rumäniens aberwitziger Eishockey- Krieg” din „Der Spiegel”, vom reveni.

Categorie: