Dezvoltarea - cuvântul de ordine la Gălăuţaş

Interviu cu primarul comunei harghitene Gălăuţaş, Radu Ţăran

- Bună ziua, domnule primar Radu Ţăran! Iată că, după ceva vreme, „Condeiul ardelean” poposeşte din nou la Gălăuţaş. Ne aflăm, putem spune, încă la început de an calendaristic şi în ultima jumătate de an a primului dumneavoastră mandat. De aceea, aş dori ca dezvoltarea să fie cuvântul de ordine al interviului nostru şi, totodată, să facem o mică retrospectivă a realizărilor şi, dacă sunt, atunci şi a nerealizărilor din ultimii ani.
- Bine aţi revenit la Gălăuţaş! Dezvoltarea infrastructurii noastre publice am gândit-o din capul locului pe orizontală, pentru că nu ai cum să-ţi faci casă dacă nu ai fundaţie. Mă voi referi în continuare la anumite investiţii care, într-o primă fază, au fost demarate înainte de sosirea mea aici, dar care au fost finalizate acum, în acest mandat. Am reabilitat, extins şi modernizat Căminul Cultural din centrul de comună, iar în toamna trecută l-am şi dotat cu scaune, mese, instalaţie sonoră cu toate cele necesare aferente, în aşa fel încât să putem organiza spectacole, deci să ne orientăm puţin şi spre partea culturală. Mă bucură, însă, ducerea la bun sfârşit a acestui proiect, cu sprijinul Consiliului Judeţean Harghita şi al Companiei Naţionale de Investiţii, deoarece el era început încă din 2009. A fost, aşadar, o investiţie foarte mare şi necesară, cu atât mai mult cu cât este singurul cămin din comuna noastră. De asemenea, în 2012, când am câştigat funcţia de primar, se lucra la mansardarea şi extinderea sediului Primăriei, lucrare pe care în anul următor am şi finalizat-o. S-a putut organiza astfel Arhiva, care, practic, nu exista; ori aceasta este istoria noastră, deci e obligatorie şi legal şi moral. Un alt proiect demarat tot pe atunci era cel de reabilitare a reţelei electrice, care s-a realizat între timp în două etape, prima finalizată în 2013, iar cea de-a doua în urmă cu două luni şi jumătate. Concret, în zona blocurilor şi în colonia nr. 3 s-a introdus curentul subteran, aşa cum cere Uniunea Europeană, şi, cu această ocazie, s-a rezolvat şi problema iluminatului public. Pentru că, nu vă spun ce era acolo, consumatorii casnici erau racordaţi la iluminatul public, iar costurile, în proporţie de 40-50 la sută, erau suportate de Consiliul Local. Şi această investiţie s-a realizat cu sprijin financiar de la CJ Harghita.
- În amintesc bine că mai aveaţi probleme cu iluminatul încă în alte două sate aparţinătoare.
- Da, este vorba despre Preluca şi Dealul Armanului. În aceste două sate trăiesc numai zece familii, dar asta pentru mine nu contează, căci şi ei sunt tot cetăţeni ai comunei, plătitori de taxe şi impozite, şi, prin urmare, sper ca în anul 2016, prin Programul Operaţional Regional, să putem rezolva problema iluminatului şi în aceste zone (chiar dacă aceasta se va face cu panouri solare). Tot începută şi nefinalizată am găsit şi lucrarea de la Căminul de zi „Prichindelul”, unde îşi desfăşoară activitatea 20 de copii; aici s-au realizat atât extinderea, cât şi reparaţiile interioare şi exterioare, încă din 2013, cu fonduri de la bugetul local. Nu vă ascund nici faptul că m-am axat şi pe promisiunile pe care le-am făcut în campania electorală. Aşadar, în 2013-2014, am făcut şi o capelă mortuară, dar şi o bază de agrement, cu centrală termică, două vestiare, duşuri etc.. Baza este funcţională şi, pe lângă minifotbal, se poate juca acolo şi tenis de câmp, pentru că avem în dotare inclusiv rachete şi fileu. Am mai făcut, tot din fonduri proprii, trei barbeque cu şase grătare, cu grup sanitar pentru bărbaţi şi femei. Am mai dat în folosinţă, cu sprijin de la CJ Harghita, un parc de joacă pentru copii în zona blocurilor, perimetrat, pentru că acolo copiii erau alungaţi de la un bloc la altul; acum ei sunt stăpâni în parc. Alte două parcuri de joacă le-am făcut la şcoala primară de pe Pârâu şi la şcoala din centrul de comună, din fonduri de la Consiliul Local. La şcoala din centrul de comună s-a lucrat în permanenţă, pentru că acolo acoperişul stătea să se surpe şi trebuia reabilitat. Până la urmă l-am finalizat, în 2013, cu fonduri din trei părţi, de la ministerul de resort, de la Consiliul Judeţean şi din bugetul propriu. Tot la această unitate şcolară, în anul următor, 2014, cu fonduri obţinute prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, finanţat de Guvern, am reuşit să executăm şi izolaţia exterioară şi izolaţia termică a duşumelei, având acum condiţii excelente în corpul A. Şi, pentru că vorbim de şcoli, trebuie să vă spun că, văzând oportunităţile pe care le oferă Programul Operaţional Regional, am resuscitat, ca să zic aşa, un proiect vechi din 2008, care nu primise finanţare nici prin 2009-2010 şi se blocase când era realizat doar în proporţie de 40 la sută, şi am reuşit ca, prin fonduri europene, să executăm anul trecut, la ambele unităţi, trotuare, parcări, asfalt în curte, drenuri pentru apă, şanţuri pentru colectare, scări de acces prin partea veche a şcolii, împrejmuire cu gard etc.; recepţia lucrărilor s-a făcut pe 21 decembrie 2015. Şi, ca să închidem capitolul şcoli, trebuie să vă mai spun că la şcoala de la Pârâu am realizat împrejmuirea perimetrului curţii şi am refăcut din temelie şoprul de lemne, care era într-o stare dezastruoasă. Aş mai spune doar că, în perioada următoare, este în planul meu să reabilităm şi grădiniţa din curtea şcolii generale, să aibă şi aceasta centrală termică, izolare termică, dar să-i reparăm şi acoperişul şi să o dotăm cu mobilier.
- Trecând la starea drumurilor de pe raza comunei, ce ne puteţi spune?
- Am găsit un proiect început în 2007, care era finalizat cam 60 la sută, şi anume este vorba despre drumul comunal 74, care porneşte din faţa Primăriei, merge spre zona Plopiş şi se întoarce la trecerea de cale ferată. L-am asfaltat la sfârşitul lui 2014, cu bani de la Guvern. De asemenea, un alt proiect se referă la drumul comunal 75, care începe de la limita administrativă cu Topliţa, trece peste calea ferată, ajunge în centru, urcă pe lângă Primărie până la cimitirul romano-catolic şi apoi până la intrarea pe poarta şcolii gimnaziale. Acest drum este o mare realizare, în total fiind vorba despre 2.197 metri liniari. Practic, cu reabilitarea acestui tronson am scos Gălăuţaşul din noroi. Era cu pietriş, plin de gropi şi noroi, iar acum este asfaltat şi ne asigură comunicarea mai scurtă şi foarte bună cu municipiul învecinat.
- Da, dar mai aveţi şi un alt drum, cel care intră în comună de pe drumul european pe lângă fosta fabrică, care l-am găsit tot prost, aşa cum îl ştiu de ani de zile…
- Acela este drumul comunal 72, care face legătura cu Pârâul Gălăuţaş, un alt sat. Partea dinspre Pârâul Gălăuţaş (unde nu am găsit niciun centimetru pătrat de asfalt la începutul mandatului) a fost asfaltată, inclusiv cu stratul de uzură, în toamna lui 2015, iar în această primăvară sper să reuşim să depunem un proiect PNDL pentru ca în 2017 să vedem începute lucrările şi la porţiunea de până la pod, la care faceţi referire dumneavoastră. Mai mult, în cadrul acestui proiect mai sunt incluse alte patru străzi, care fac legătura cu Biserica Ortodoxă şi drumul de pe pârâu, cu strada dinspre poligon, cu „Dragomir Ionel” şi cu baza de agrement. Cât despre podul de peste Râul Mureş, care face legătura cu drumul european 578, care pod ţine tot de noi, acesta va intra în reparaţie capitală. Avem finanţarea aprobată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar acum pregătim documentaţia pentru licitaţie pe S.E.A.P.; sper că în luna mai vom şti cine este câştigătorul licitaţiei.
- În concluzie, domnule primar, sunteţi mulţumit de starea actuală a drumurilor din Gălăuţaş?
- Noi nu avem drumuri de exploataţie, avem numai drumuri comunale, unele clasificate, altele nu. Dar pot să vă spun că am muncit mult la intabularea domeniului public. Acum, 80 la sută din domeniul public al comunei este cu extrase CF, cu numere cadastrale, deci am luat-o de la zero şi am ajuns în acest punct. Ca drumuri clasificate, avem drumurile comunale 72, 73, 74, 75, şi vă pot spune că, exceptând acel tronson de 800 de metri pe care l-aţi văzut şi dumneavoastră, de pe DC 72, şoselele sunt asfaltate, chiar în stare foarte bună. Sunt mândru că, în acest mandat al meu, cum vă spuneam, am scos Gălăuţaşul din noroi, că era dezastru.
- Ascultându-vă, mi se confirmă încă odată, dacă mai era nevoie, că nu e deloc simplu să fii primar, că te „mănâncă” hârtiile, birocraţia; asta dacă ai gânduri curate şi dacă vrei să faci treabă pentru comunitatea care te-a ales.
- Lucrările nu se termină niciodată, ele sunt pe viaţă; îi faci recepţia la una, o iei cu reabilitarea sau întreţinerea la cealaltă, şi tot aşa. Ca primar, nu ai şanse să te apuce plictiseala. Pe de o parte, unui primar nu-i ajunge un mandat să pună totul la punct în comună, iar pe de alta, nu e bine totuşi nici să stai o veşnicie, că se plictiseşte lumea de tine; vedeţi că acum e la modă… strada.
- Domnule primar, poate că nu am reuşit să epuizăm enumerarea tuturor realizărilor din comună din ultimii ani, mai lăsăm deci şi pe data viitoare, dar, zic eu, nu ne putem apropia de finalul discuţiei noastre fără ca să amintim câte ceva şi despre partea culturală şi cea turistică, de agrement, din comuna dumneavoastră, aşezată într-o zonă atât de mirifică.
- Aşa este, numai că tot cu o referire la infrastructură trebuie să încep, pentru că aţi vorbit despre zona mirifică în care ne situăm şi atunci trebuie să vă spun că avem de reabilitat un drum care duce exact în zona turistică a comunei noastre, adică la păşune, în satul Preluca. Până acolo sunt 5 km de drum, iar acea păşune comunală este concesionată de două asociaţii ale crescătorilor de animale, care doresc să-şi facă acolo ferme, motiv pentru care în acea zonă ne vom axa pe agroturism. În ce priveşte partea culturală, am spus la începutul discuţiei noastre că am dotat cu toate cele necesare desfăşurării spectacolelor sala Căminului Cultural. Mă bucur că am reuşit să angajăm un referent cultural, pe Cosmin Morar, care este acum coordonatorul Grupului „Floricica” al comunei Gălăuţaş, pe care, de altfel, el l-a şi înfiinţat. Mai avem şi Ansamblul „Izvoraşul”, coordonat de Liliana Luncan, cu o tradiţie mai veche, de care, de asemenea, sunt mândru. La noi folclorul a prins viaţă, un lucru extrem de pozitiv în vederea păstrării tradiţiilor şi obiceiurilor noastre.
- Haideţi să amintim şi din nerealizările, sau supărările, dumneavoastră. Trebuie să aveţi măcar una, două…
- Într-adevăr, un lucru pe care nu l-am realizat încă este un sediu propice pentru serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă. De aceea, ne-am gândit să transformăm o clădire în care în trecut era o centrală termică în sediu pentru acest serviciu voluntar. Avem în vedere un proiect în acest sens, pentru că deja avem achiziţionată şi o maşină pentru stingerea incendiilor, pe care am luat-o în rate. Ar fi încă multe de făcut, mai ales că programele de finanţare cu fonduri europene oferă posibilitatea ca să te dezvolţi. Este însă foarte greu să elaborezi proiecte pentru acestea, acum că lucrez cu ele văd şi eu, trebuie să fie „aţă”. În altă ordine de idei, dar răspunzând tot la întrebarea aceasta, vreau să vă spun că sunt foarte supărat, ca şi locuitorii comunei de altfel, şi-i înţeleg, pentru că nu am reuşit să restituim pădurile. Iar asta nu este din vina mea şi nici a Comisiei locale… Nu vreau să dau vina pe nimeni, dar problemele se trag de la legislaţie, de la modul de funcţionare al Comisiei judeţene. Iar populaţia este extrem de afectată de chestia asta, deoarece persoanele fizice din Gălăuţaş trebuie să primească în total undeva la 100 ha. Pur şi simplu s-au blocat restituirile scriptic. Comisia judeţeană de fond funciar nu ne-a validat amplasarea în teren, invocând că nu le permite regulamentul lor de funcţionare ca să-şi anuleze alte validări. Deci au fost greşeli în istoricul Comisiei de fond funciar, au fost făcute 2-3 validări şi niciuna n-a fost anulată. Şi singura soluţie este ca noi, ca şi instituţie, sau fiecare persoană în parte să acţionăm în instanţă Comisia judeţeană pentru a cere anularea. Ceea ce nu înţeleg eu este cum anulând nişte validări, anulezi dreptul de proprietate al celui care are dreptul? Cred că va trebui s-o luăm de la zero, dar mai întâi trebuie să acţionăm în judecată. Îmi pare rău, dar în această chestiune nu prea am ce face. Asta e cea mai mare supărare a mea!
- Domnule primar, vă mulţumesc pentru timpul acordat.
- Şi eu vă mulţumesc şi să ştiţi că de fiecare dată „Condeiul ardelean” este aşteptat şi bine primit la Gălăuţaş.

Categorie: