Dezvoltarea şi cultura, cuvinte de ordine la Tulgheş

Interviu cu Marcel Vancu, primarul comunei Tulgheş, judeţul Harghita

- Bună ziua, domnule primar! Iată că, deşi municipiul Sfântu-Gheorghe se află la o distanţă mai mare de comuna Tulgheş decât chiar Bucureştii, din timp în timp rânduie Bunul Dumnezeu să ne revedem, să povestim despre ce mai este nou în localitatea al cărei prim-gospodar sunteţi. Aşadar, spuneţi-mi, vă rog, care sunt paşii pe care i-aţi mai făcut pe cărarea dezvoltării Tulgheşului?
- Bună ziua vă spun şi eu! Privind retrospectiv spre 2014, pot spune că a fost un an bun pe toate planurile, atât cel al investiţiilor, cât şi cel cultural şi sportiv. A fost un an deosebit, pentru că am reuşit să continuăm toate investiţiile pe care le avem în desfăşurare. Unele sunt chiar începute la sfârşitul lui 2013, derulate pe parcursul lui 2014 şi vor fi finalizate în 2015. Suntem obligaţi să le finalizăm în acest an. Şi aici vorbesc despre investiţiile foarte mari în infrastructură, cu asfaltări pe drumurile comunale, forestiere; aceste proiecte se vor finaliza undeva în luna septembrie, care este termenul limită de execuţie a lucrărilor. Unele dintre ele au fost, într-adevăr, în întârziere, dar această problemă se datorează birocraţiei care există în prezent la nivelul administraţiei locale. Prin urmare, în 2014 am continuat să schimbăm faţa comunei Tulgheş. Eu cred că am şi reuşit acest lucru. Zona centrală este acum o zonă pusă la punct, frumoasă, modernizată şi având şi o alee pietonală funcţională. Dar, am avut şi o serie de manifestări culturale la Tulgheş…
- Să înţelegem că încercaţi să îmbinaţi dezvoltarea comunei cu ridicarea nivelului cultural al locuitorilor ei?
- Sigur că da. Iar în acest sens, am avut o serie de manifestări culturale în premieră la Tulgheş. Aş vrea aici să amintesc Festivalul Munţilor Carpaţi, care anul trecut, în două zile de pe parcursul lunii august, s-a aflat la prima ediţie, iar noi vrem acum să-l permanentizăm. A fost un festival pe care Primăria Tulgheş l-a realizat cu sprijinul Autorităţii Naţionale de Turism şi care a pus în valoare, practic, posibilităţile turistice, de agrement din comuna noastră, precum şi potenţialul pe care îl oferă acest spaţiu pentru anumite activităţi. Au fost prezenţi atât factori de răspundere din ministerul şi autoritatea de resort, cât şi foarte mulţi turişti, cu toţii rămânând plăcut impresionaţi de această zonă, de aerul curat care se respiră la Tulgheş, de tradiţiile şi portul popular păstrate aici. De asemenea, anul trecut am sărbătorit la Tulgheş Ziua Drapelului Naţional aşa cum credem că trebuie sărbătorită peste tot în România. A fost o manifestare care a rămas în inimile tulgheşenilor, aceştia fiind realmente impresionaţi la vederea Regimentului 30 Gardă şi Onoare. Au participat oficialităţi de rang înalt din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, în frunte cu domnul ministru Mircea Duşa, dar şi alte personalităţi politice. Şi, pentru că suntem la cultură, nu pot să nu fac legătura şi cu sportul. Tot anul trecut, în urma iniţiativei tinerilor din Tulgheş, am renăscut echipa de fotbal, care a devenit campioană în Seria V a campionatului fost judeţean 2. Motiv pentru care m-am gândit ca, în 2015, să reamenajez baza sportivă din localitate. Am şi identificat soluţiile financiare, care, trebuie să recunosc, sunt din bugetul local. Astfel, vom avea, la finele anului, poate una dintre cele mai moderne baze sportive din judeţ din mediul rural, cu tribună de aproximativ 250 de locuri pe scaune de plastic, cu gazon de calitate, cu vestiare îmbunătăţite, tabelă de marcaj, eventual şi nocturnă ş.a.. La momentul inaugurării bazei sportive, vom organiza, în premieră, primul meci amical internaţional al echipei din Tulgheş cu o selecţionată a localităţilor înfrăţite cu comuna noastră, care sunt din Republica Moldova şi din Ungaria. Sper ca acest eveniment să se petreacă undeva cel mai devreme la sfârşitul verii, începutul toamnei, pentru că, totuşi, să nu uităm, investiţia va fi una semnificativă pentru mediul rural, de circa 100.000 de euro.
- Domnule primar, deoarece aţi făcut deja referire la o parte din planurile pe care le aveţi pentru acest an, vă întreb care sunt proiectele pe care doriţi să le implementaţi pentru tulgheşeni în anul 2015, atât din punct de vedere al infrastructurii, cât şi al fenomenului cultural, căci am observat că vă preocupă în mod deosebit şi acest domeniu?
- La Tulgheş, pe primul loc este infrastructura locală. Aşa cum am spus şi mai devreme, se vor finaliza proiectele deja începute, care sunt prioritare. Aşa se face că acum ne aflăm în etapa de identificare a resurselor financiare pentru ducerea la bun sfârşit a proiectelor guvernamentale sau pe fonduri europene. Vom continua să asfaltăm drumurile comunale şi vom depune două proiecte pentru reamenajarea drumurilor forestiere. Totodată, un proiect foarte important este cel de amenajarea unui torent în poiana veche, cu care am avut pe parcursul timpului nenumărate probleme, dar care acum este în curs de finalizare. Vom finaliza până în vară clădirea de la şcoala din centrul de comună, loc în care vor funcţiona şi muzeul satului şi trei-patru ateliere meşteşugăreşti pentru păstrarea tradiţiilor locale. Vom încheia şi lucrările de la şcoala de la Valea Frumoasă, cu fonduri europene, dar şi dispensarul medical, care va avea rolul unei micropoliclinici în zona centrală. După cum aţi putut vedea venind încoace, spre Primărie, Parcul central este aproape finalizat, şi funcţionează deja atât ca zonă de agrement, cât şi ca spaţii de joacă pentru copii. Tot la capitolul înfrumuseţare, mai avem un proiect de peste 100.000 de lei, care va consta în modernizarea zonei din faţa blocurilor ANL cu locuri de parcare, pavaje etc.. Trebuie să recunosc că destule persoane m-au acuzat că m-am concentrat foarte mult pe zonele centrale. Sigur, comuna Tulgheş are în administrare şi satele limitrofe, iar cetăţenii care locuiesc acolo trebuie şi ei să beneficieze de atenţia noastră. Din acest motiv, vom încerca să finalizăm anul acesta şi câteva investiţii în centrele satelor. Dintre acestea, menţionez faptul că locuitorii satului Hagota vor vedea pentru prima oară asfaltul pe drumul comunal de acolo, a cărui întreţinere revine în sarcina Primăriei. Celălalt drum însă, DJ 127 (Tulgheş - Ditrău), aparţine de Consiliul Judeţean Harghita, iar acolo există o problemă mai mare. Problemă care este dezbătută frecvent de ani de zile, şi tot degeaba, pentru că de fiecare dată ne-am lovit de refuzul Consiliului Judeţean de a-l reabilita, fiind mereu invocată lipsa de fonduri. În acest sens nu pot să nu spun că pentru o dezvoltare echilibrată a judeţului Harghita, Consiliul Judeţean trebuie să aibă în vedere şi zona de nord, zonă pentru care, în opinia mea, distribuirea resurselor financiare se face într-un mod mult mai lent decât pentru restul localităţilor.
- Mă scuzaţi că vă întrerup, dar mi-aţi „furat” una din întrebări, ca să zic aşa, care era legată de acest drum. Să nu trecem aşa uşor peste acest subiect, întrucât ştiu că DJ 127 nu este un drum oarecare pentru această parte a judeţului, ci unul care reprezintă o mare durere a zonei şi care, dacă ar fi odată reabilitat, ar scurta distanţa faţă de „capitala” Miercurea-Ciuc cu vreo 70 de km, dacă nu mă înşel…
- DJ 127 face legătura dintre comuna Tulgheş şi comuna Ditrău. Are 32 de km, din care, dinspre Ditrău spre Tulgheş este asfaltat pe o lungime de vreo 10-12 km. Însă, acest drum judeţean deserveşte aproximativ 15 km pe raza administrativă a comunei Tulgheş, adică partea care este cea mai afectată.
- Despre ce investiţie ar fi vorba aici, de nu poate CJ Harghita, de ani de zile, să facă acest „efort”?
- Eu sunt la Primărie din 2012. Ştiu că şi colegii dinaintea mea au făcut tot timpul interpelări în acest sens, ca să găsească bunăvoinţa celor de la „judeţ” şi, implicit, să găsească soluţii pentru a realiza această investiţie. Dar… niciodată nu s-a putut. Prin urmare, acum trei săptămâni, după dezgheţ, am luat decizia, împreună cu direcţiunea şcolii, să oprim transportul şcolar din satele Hagota şi Rânca, iar copiii care fac naveta zilnic nu au mai venit la şcoală. Microbuzul nu mai putea circula pe această distanţă de 12-13 km, pentru că făcea peste o oră şi se mai şi strica la două-trei zile, agăţându-se chiar pe ici, pe colo. Ori, aşa ceva este inacceptabil. Până acum, Primăria a încercat tot felul de soluţii, dar aşa nu se mai poate. Vorbim de copii de 6-7 ani, dar şi de liceeni care fac naveta la liceul din comuna vecină, Corbu, care se trezesc foarte devreme şi seara ajung foarte târziu acasă. Am apelat inclusiv la varianta ca să le dăm în centrul de comună Tulgheş, unde avem o cantină proaspăt reabilitată, o masă caldă pe zi, dar, vă spun, aşa nu mai merge. Şi staţi, că încă nu a venit vara. Anul trecut - vara, când e un praf insuportabil - populaţia a fost extrem de nemulţumită. Pentru prima dată m-am simţit în faţa unei revolte populare. Era un praf extraordinar, sunt persoane care suferă de boli cronice, aveau probleme respiratorii. La alţii li s-au distrus produsele agricole, pentru că erau pline de praf. Tulgheşul este una dintre localităţile cu mare potenţial apicol, albinele au fost bulversate de praful respectiv. Au existat extrem de multe nemulţumiri, dar nici aşa nu am reuşit să rezolvăm problema asta. Consiliul Judeţean spune într-una că nu poate susţine această investiţie într-un an, că nu are atâtea fonduri. Păi atunci, vă întreb: de ce nu face un proiect pe trei-patru ani de zile, pentru că oricum sunt cheltuite sume colosale pe întreţinerea acestui drum, iar eficienţa lucrărilor respective este de… două-trei ore?! Şi, ce să vedeţi: nici în acest an, conform bugetului CJ Harghita, nu sunt alocate fonduri de refacere a acestui drum! Când am văzut una ca asta, am fost foarte mâhnit, deoarece vorbim despre un drum cu o importanţă fantastică, prin nereamenajarea căruia se ştirbeşte enorm din frumuseţea judeţului Harghita. În plus, aşa cum aminteaţi şi dumneavoastră, diferenţa în km este de 70, iar în timp, de o oră de mers până la Miercurea-Ciuc. Vă zic sincer, populaţia a spus, pe bună dreptate, că nu are rost să mai plătească taxe şi impozite, pentru că nu beneficiază de condiţii normale. În ultima perioadă, după ce a fost lansată în dezbatere necesitatea construirii acelui aeroport la Ciceu, populaţia s-a autosesizat şi s-a supărat şi mai tare. Oamenii din comună au venit la mine şi mi-au spus: Domnule, ei vor să facă aeroport şi noi nu avem drumuri?! Asta a creat anumite tensiuni la nivelul cetăţenilor, şi sunt probleme imense.
- Domnule primar, eu sunt convins că amenajarea aeroportului de la Ciceu şi neamenajarea drumului Tulgheş - Ditrău au o strânsă legătură cu factorul etnic, că le place unora să admită, că nu le place. Toate aceste probleme din nordul judeţului Harghita, inclusiv reabilitarea abia după ani de zile a drumului ce duce la Bilbor ori reabilitarea urgentă a drumului Ditrău - Joseni (unde s-a putut, nu-i aşa?), se învârt în jurul hărţii aşa-zisului „ţinut secuiesc” imaginate de unii separatişti patologici.
- Poate că o fi cum spuneţi, dar totuşi, de acest drum despre care vorbim ar beneficia şi românii, şi maghiarii, unde populaţia este de 70 la 30%. Iar la noi, vă spun sincer, inclusiv cetăţenii de etnie maghiară au făcut numeroase sesizări, pentru că acest drum deserveşte în mare majoritate populaţia maghiară din satul Hagota.
- Ca să schimbăm puţin registrul, că m-am lămurit în ceea ce-i priveşte pe „băieţii deştepţi” de la nivelul judeţului dumneavoastră, ce puteţi să ne spuneţi vizavi de turismul rural la Tulgheş? Aveţi mulţi întreprinzători, agenţi economici care să se fi orientat spre pensiunile agro-turistice? Vedeţi turismul ca pe un domeniu care, odată dezvoltat, să fie o salvare economică pentru această zonă pitorească a Munţilor Carpaţi?
- Turismul este o perspectivă importantă pentru comunitatea noastră. Chiar dacă avem ghinionul să avem drumurile acestea proaste, avem şi marele noroc să beneficiem de acest peisaj minunat care ne înconjoară. Aşa se face că toate manifestările pe care le organizăm au şi scopul de a promova această zonă şi potenţialul ei turistic. Sigur, aceasta reprezintă una dintre alternativele la dezvoltarea comunei noastre.
- Ce ne puteţi spune despre crescătorii de animale din localitatea dumneavoastră?
- O mare parte din locuitorii comunei trăiesc din creşterea animalelor. Din păcate, în urmă cu un an şi jumătate, s-a iscat un conflict la nivelul crescătorilor de animale, iar pe acest fond, s-a înfiinţat o a doua asociaţie la Tulgheş. Problema este că legile care sunt în vigoare nu sunt clare, şi atunci inadvertenţele rămân spre rezolvare în ograda Consiliului Local. De asemenea, o problemă o reprezintă şi implicarea unor persoane care nu au nicio treabă cu agricultura, dar care speră că vor obţine beneficii politice în viitorul apropiat. Şi atunci, situat la mijloc, eu am încercat să aduc la masa discuţiilor reprezentanţii ambelor asociaţii, spre a găsi împreună calea de mijloc. Numai puşi la o masă, prin arta negocierii şi a compromisului, îi poţi determina pe oameni să găsească soluţiile cele mai bune. Pe scurt, în 2013, Consiliul Local a dat în administrare întreaga suprafaţă de păşune a comunei Tulgheş primei asociaţii pe 10 ani, pe vechea lege. Între timp, apărând cea de-a doua asociaţie, a solicitat şi ea să i se aprobe o anumită suprafaţă disponibilă. Dar, la ora actuală noi nu mai avem nicio suprafaţă disponibilă. Şi atunci există doar posibilitatea rediscutării contractului, care presupune însă ca cealaltă asociaţie, prima, să cedeze din partea ei înainte de expirarea contractului pe care îl are. La ultima întâlnire, cei de la prima asociaţie s-au arătat dispuşi să cedeze o anumită suprafaţă, pe criteriul numărului de animale pe care îl are fiecare. Problema este că acum suntem depăşiţi de timp, pentru că prima asociaţie şi-a făcut deja bugetul, a făcut adunarea generală, iar Primăria Tulgheş primeşte redevenţă de la ea, care redevenţă a fost prinsă în bugetul local. Şi atunci am propus o îngheţare a conflictului şi rediscutarea problemelor în cea de-a doua parte a lui 2015, pentru a începe o nouă etapă în anul 2016. Nu vă ascund faptul că probleme au apărut şi din cauză că sarcina de a rezolva conflictul era a Consiliului Local, iar mulţi dintre membrii acestui for sunt şi membri în cele două asociaţii. Fiind vorba şi despre un conflict de interese, am ajuns, iată, într-un cerc vicios. Cei în cauză ar trebui să demisioneze fie din Consiliul Local, fie din asociaţia din care fac parte. Aceasta rămâne o problemă pentru comunitatea noastră, dar eu sper că prin răbdare, înţelepciune şi prin compromis se vor găsi soluţii.
- A apărut Legea bugetului. Ştiu că aceasta reprezintă o problemă pentru comunele mari. Primarii comunelor mari se simt nedreptăţiţi de această grilă prin care s-au împărţit fondurile de la nivel naţional, spunând că sunt direct afectaţi având bugete derizorii, cu care efectiv nu pot supravieţui, în timp ce primarii comunelor mai mici au primit nişte bani la care nici nu au visat vreodată. Cum stă Tulgheşul la acest capitol?
- Aveţi dreptate, nu ştiu dacă aceasta a fost o gândire bună. Şi Tulgheşul a fost deposedat de anumite sume. Am primit pentru acest an, de la nivel central, 150.000 de lei. Vă daţi seama ce înseamnă pentru o comunitate de 3.300 de persoane această cifră? Foarte puţin. Nici pentru cofinanţări nu ne ajunge, căci chiar dacă avem proiecte europene, trebuie şi noi să venim cu partea noastră şi, deci, avem nevoie de bani. Cât despre recuperarea creanţelor, noi încercăm permanent să încasăm banii de la populaţie, dar vă spun, nu prea am identificat rău platnici, ca să pot da vina pe această problemă, ci aceia care nu plătesc sunt, pur şi simplu, într-o situaţie grea.
- Cum mai staţi cu industria lemnului? Vă întreb deoarece vă aflaţi într-o zonă montană şi mă gândesc, fireşte, la faptul că la acest capitol ar trebui să fiţi performanţi.
- Într-adevăr, o mare parte din populaţia Tulgheşului lucra în industria lemnului. Este o industrie care în zona noastră a avut, însă, o decădere, pentru că lemnul a devenit foarte scump, materia rezultată din prelucrarea lemnului şi-a păstrat preţul, şi atunci au apărut probleme. Chiar am avut zilele trecute o delegaţie formată din agenţii economici din localitate, care m-au rugat insistent să găsesc soluţii pentru ca să organizez licitaţiile la nivel de Primărie. La ora actuală licitaţiile se organizează la nivelul Direcţiei Silvice Harghita, instituţie căreia îi avem date în administrare pădurile noastre. În plus, aceasta nu e o soluţie pentru noi, deoarece nu putem gestiona un proces de licitaţie, nu avem specialiştii necesari. Şi atunci soluţia este ca Direcţia Silvică Harghita să organizeze licitaţiile chiar în comuna noastră. Atât am putut face pentru ca agenţii economici să nu mai piardă vremea pe drumuri şi, totuşi, să participe la licitaţii, să poată să câştige în competiţia aceasta suprafeţele şi cantităţile necesare pentru a păstra acele locuri de muncă pe care încă le mai deţin.
- Dar cum mai sunt pădurile munţilor ce vă înconjoară? Mai sunt din ele şi în picioare, sau s-a ras tot, cum vedem că s-a întâmplat prin alte părţi din reportajele de la tv?
- Eu pot să vorbesc, în particular, doar despre pădurile pe care le deţine Primăria Tulgheş. Dar, dacă vreţi, putem vorbi şi despre o situaţie generală. Am fost verificaţi pe tema asta de Curtea de Conturi atât în luna ianuarie 2015, cât şi în luna noiembrie 2014. A fost un control tematic al acestei instituţii pe tema pădurilor. La început mi s-a părut puţin ciudat că au venit de două ori într-un interval de trei luni, dar pe urmă am luat-o ca pe un beneficiu pentru mine. De ce? Practic, şi aşa vroiam ca, după trei ani de mandat, să văd unde sunt, ce am făcut şi dacă e bine ce am făcut. Raportul Curţii de Conturi este public, iar comuna Tulgheş a ieşit, în urma acestor controale, foarte bine. S-au constatat două-trei abateri contabile nesemnificative. Nu au fost sume care trebuiau recuperate, ceea ce înseamnă că atât partenerii noştri, cât şi noi am lucrat bine, iar asta mă bucură foarte mult. Eu zic că pădurile la ora actuală sunt gestionate bine. Dacă s-au făcut greşeli, s-au făcut în anii anteriori. După introducerea ultimelor legi, care sunt acum în vigoare, există multă restricţie. Sunt, evident, şi mulţi nemulţumiţi, pentru că acest lucru le îngreunează munca, dar din punctul de vedere al tăierilor legale, al corectitudinii să zicem, am intrat pe un făgaş bun.
- Ştiu că aveţi probleme cu grădiniţele la Tulgheş, mai ales cu una dintre ele…
- Aţi atins un subiect sensibil, pe care l-am gestionat foarte greu. Şi aici tot despre un conflict vorbim. Vă fac un scurt istoric. Avem o grădiniţă cu program normal, care funcţionează în centrul comunei, într-o locaţie care este revendicată de biserica catolică. Asupra acelei locaţii noi nu putem să intervenim, să investim, pentru că ea este într-o situaţie de litigiu. Mai avem o grădiniţă cu program prelungit care funcţionează de aproximativ 50 de ani în incinta Spitalului de Psihiatrie. Unii părinţi au crezut că cineva vrea să desfiinţeze această grădiniţă. Noi nu vrem s-o desfiinţăm, dar vrem să creăm condiţii cât mai bune pentru copii, atât ca spaţii de joacă, cât şi de educare. Acum câteva luni am primit o adresă din partea Spitalului de Psihiatrie prin care ni se atrage atenţia că nu mai prezintă siguranţă desfăşurarea activităţii copiilor în acel spaţiu, că oricând poate cădea o ţiglă. Dar am cerut, printr-o altă adresă, să ni se dea un pavilion, o clădire nouă în administrare. Nici la ora actuală nu am primit un răspuns pe tema asta. Primăria Tulgheş lucrează la un proiect pentru a fi depus cât mai urgent pentru a rezolva, odată pentru totdeauna, problema grădiniţelor şi de a crea o locaţie adecvată unde să-şi desfăşoare activitatea cei aproximativ 80-85 de copii.
- Domnule primar, dacă mă întrebaţi pe mine, sunt sigur că veţi rezolva această problemă mult mai repede de unii singuri, decât să staţi agăţaţi de Spitalul de Psihiatrie. Chiar dacă va trebui să faceţi până la urmă o clădire nouă şi chiar dacă, poate, durează un pic mai mult.
- Asta intenţionez şi eu să fac până la urmă, că altfel văd că nu ajungem la niciun rezultat. Am să identific sursa financiară şi amplasamentul pentru o nouă clădire, unde să amenajăm o grădiniţă care să aibă toate dotările necesare pentru desfăşurarea activităţilor în acest sens.
- Pentru că am vorbit în partea de început despre cultură, haideţi să încheiem, la fel, într-o notă optimistă, în care să lăsăm problemele deoparte, şi să vorbim tot despre acest domeniu, care până la urmă este unul dintre cele care ne desăvârşesc. Ştiu că de curând în comuna dumneavoastră a fost Opera din Braşov…!!
- Sigur că da, la începutul anului au venit câteva idei şi din partea mea şi din partea unor consilieri, şi am decis ca anul 2015 să fie intitulat Anul Culturii la Tulgheş. Şi atunci am luat decizia să promovăm cât mai multe proiecte culturale, chiar finanţate din bugetul local, pentru a sensibiliza lumea, să vedem care e starea de participare a populaţiei din Tulgheş la asemenea manifestări. Am început undeva în luna ianuarie cu o lansare de carte, cu participarea unui cantautor din Iaşi şi a unei actriţe din Sfântu-Gheorghe. A fost pentru prima dată când am văzut o sală foarte plină la Tulgheş. Am contactat firma de impresariat cu care lucrăm şi am cerut un concert de operă, un concert simfonic la Tulgheş. Am avut emoţii foarte mari, pentru că din câte ştiu, era pentru prima oară când se organizează în mediul rural un concert serios de operă şi muzică simfonică. Într-adevăr, au venit artiştii de la Opera din Braşov, a fost un spectacol realmente de succes. Am avut o sală plină, care a aplaudat frenetic în picioare. M-a surprins comportamentul sălii, parcă lumea era obişnuită cu opera. A fost fantastic.
- Este, totuşi, o surpriză ceea ce ne spuneţi. Cum aţi ajuns la astfel de idei?
- Poate populaţia Tulgheşului este puţin mai atipică faţă de populaţia din jur. S-a creat o nouă pătură socială, sunt micii întreprinzători sau chiar crescătorii de animale, oameni care au maşini scumpe, care au case frumoase, oameni care la sfârşit de săptămână merg la magazine în mall-uri, merg să vizioneze un film, şi atunci noi am tras o concluzie. Am zis: haide să încercăm să micşorăm distanţele dintre sat şi oraş, să aducem noi oraşul mai aproape de Tulgheş. După concertul de operă am invitat Teatrul Municipal Bacovia din Bacău, care a prezentat la Tulgheş o comedie extraordinară, populaţia a rămas extrem de impresionată şi de mulţumită. Apoi, am avut un alt eveniment-surpriză, de 8 martie, din nou cu sala plină. Şi uite aşa, lumea se tot întreabă de ce se organizează astfel de evenimente la Tulgheş?! Dar noi suntem foarte plăcut impresionaţi de ceea ce am putut oferi populaţiei. Menţionez faptul că la toate spectacolele intrarea a fost liberă. Alocăm, deci, sume şi pentru activităţile culturale. Făceam nişte calcule într-o zi… Pentru toate patru evenimentele de până acum s-au plătit, la un loc, undeva la 25.000 de lei. La câte persoane au participat, atât pe scenă cât şi în sală, suma este una extrem de mică. Una peste alta, am simţit că la oameni le plac foarte mult aceste evenimente, de asemenea valoare şi amploare. Am văzut în sală oameni de toate categoriile şi vârstele, de la copii mici şi până la o doamnă respectabilă de peste 90 de ani. I-am văzut cu lacrimi în ochi, şi atunci pentru mine este cea mai mare satisfacţie când văd că populaţia este mulţumită, când văd că gustă asemenea evenimente. Încercăm aşadar ca, pentru moment măcar, să lăsăm răutăţile deoparte şi să ne simţim mai buni, mai cinstiţi.
- Ce gânduri aveţi, în acest sens, pentru lunile care urmează în 2015?
- Totdeauna am încercat să creez surprize. Vreau să creez nişte evenimente care să fie naţionale, dar deocamdată le ţin secrete, pentru că ele sunt în fază de proiect.
- În final, spuneţi-ne, domnule primar, câteva cuvinte despre publicaţia noastră, „Condeiul ardelean”.
- O citesc cu cea mai mare plăcere şi o recomand tuturor locuitorilor comunei Tulgheş, pentru că este una serioasă, importantă şi care reflectă realitatea!

Categorie: