In memoriam Vasile Lechințan (21 ianuarie 1949 - 9 iulie 2021) - A mai căzut un stejar din codrii Transilvanei și ai României Mari

Vestea trecerii la cele veșnice a distinsului cărturar clujean Vasile Lechințan, după o scurtă și grea suferință, ne-a întristat profund. Istoriografia și cultura românească a pierdut o voce autorizată, demnă și credibilă în apărarea adevărului istoric, a patrimoniului și valorilor fundamentale ale Poporului Român, un om de aleasă omenie, de o deosebită generozitate, un desăvârșit profesionist care și-a pus întreaga existență în slujba binelui public.
Regretatul publicist, remarcabil istoric, scriitor, om al cetății şi excelent arhivist s-a născut la 21 ianuarie 1949, în localitatea Silivaşu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud, din părinții Maria și Grigore Lechințan. În buna tradiție a familiilor românești, copilul, adolescentul și apoi intelectualul patriot Vasile Lechințan și-a iubit și respectat părinții, întreaga familie formată din surorile Lenuța Mureșan, Domnica Teglaș, Ana Moișan și minunații lui nepoți Monica, Mirela, Marius, Dora, Sănica, Marin, Măriuța, Mitruț și Nuțica și strănepoții Elisa, Cristina, Ionela, Andreea, Vanessa și Răzvan. Și-a petrecut copilăria şi a urmat cursurile şcolii primare şi gimnaziale în comuna natală, apoi Şcoala Tehnică Agricolă din Târgu-Mureş, ulterior cursurile serale ale Liceului „Alexandru Papiu-Ilarian” din același municipiu reședință. După ce ani de zile a lucrat în mai multe întreprinderi din Târgu-Mureș și Cluj-Napoca, în 1983 îşi începe cercetările în arhivele şi bibliotecile clujene, publicând şi primele articole, atrăgând, aşadar, atenţia asupra cercetărilor sale, cât şi prietenia unor mari personalităţi clujene, precum academicianul Ştefan Pascu, istoricul Gelu Neamţu, profesorul Alexandru Matei, directorul Arhivelor Naţionale, a cărturarilor Raoul Șorban, Crișan Mircioiu ș.a..
Din februarie 1989, devine angajatul permanent al Arhivelor clujene, instituție în care lucrează cu profesionalism și dăruire timp de peste trei decenii, până la pensionare. Își desăvârşeşte studiile superioare absolvind Facultatea de Istorie a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, apoi masteratul în socio-antropologie istorică la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. O încununare ai imensei şi asiduei sale munci de cercetare ştiinţifică a reprezentat-o obţinerea titlului de Doctor în Istorie al Institutului „George Barițiu”, cu teza Revoluţia de la 1848-1849 în comitatele Cluj, Turda şi scaunul Arieş, sub conducerea științifică a regretatului cercetător Gelu Neamțu.
„Urmele” activităţilor sale sunt adânc imprimate între coperţile a nu mai puţin de 80 de cărţi tipărite în perioada 1994-2016, pe filele celor peste 70 de studii şi comunicări publicate în revistele de istorie, cultură şi volume colective din întreaga Ţară, în sutele de articole din presa din România și din străinătate. OM de o rară nobleţe sufletească, de o trăire românească autentică şi profundă, de o generozitate devenită proverbială, Vasile Lechinţan era recunoscut pentru modestia, cinstea, corectitudinea şi demnitatea sa. De multe ori și-a neglijat propria sănătate, acordând prioritate zecilor de colaborări la redactarea a numeroase lucrări monografice de pe cuprinsul întregii Transilvanii, o atenție deosebită fiind acordată istoriei românilor din fostele scaune secuiești. În bunătatea sa, Vasile Lechințan nu știa să spună „nu”, nu putea refuza pe nimeni.
Vasile Lechințan a fost un excelent cunoscător al surselor documentare, edite și inedite, un arhivist născut și nu făcut, cercetarea arhivistică devenind rațiunea întregii sale existențe; cu puterea sa de muncă impresionantă și cu dragostea sa nemărginită față de istoria și valorile naționale și față de dăinuirea românească, a reușit să redea istoriografiei românești lucrări de o certă valoare științifică. De roadele trudei sale au beneficat sute de autori de lucrări monografice și mii de cetățeni care au apelat la serviciile oferite de Arhivele Naționale. Cu puterea sa de muncă impresionantă și cu dragostea sa nemărginită față de istoria și valorile naționale și față de dăinuirea românească, arhivistul Vasile Lechințan a introdus în circuitul științific documente de o valoare excepțională pentru istoria locală, regional și națională.
Omul-instituție Vasile Lechințan, reputat istoric, prin întreaga sa operă și-a câștigat un loc distinct în istoriografia și cultura românească. Majoritatea lucrărilor istorice purtând semnătura sa sunt de tip enciclopedic, ele fiind de regulă redactate de un colectiv de cercetători, din cadrul unui institut academic. În acest sens, menționăm lucrările: Instituţii şi edificii istorice din Transilvania; Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură; Oficiali de stat români din Transilvania. Dicţionar; Monografia satelor din Câmpia Transilvaniei ș.a.
Vasile Lechințan s-a afirmat, ca un publicist redutabil, prin activitatea desfășurată ca redactor şef și membru în colectivul de redacție a mai multor reviste din Cluj-Napoca și din alte localități din Țară (Astra Clujeană, Iancule Mare, Oraşul, Angvstia, Acta Carpatica) și colaborator la ziarele Adevărul de Cluj, Făclia de Cluj, Monitorul de Cluj, Gazeta de Cluj-Napoca ș.a.. Sunt de notorietate interviurile acordate de Vasile Lechințan pe teme majore din istoria și viața publică actuală românească (în mod deosebit în revista „Formula AS”), precum retrocedările ilegale de terenuri și clădiri publice dar și a arhivelor bisericești, marcarea Centenarului Marii Uniri, necesitatea redactării Enciclopediei României etc.. O notorietate deosebită și-a câștigat-o prin serialul documentar Calendar istoric al Clujului (text şi iconografie), transmis zilnic, fără întrerupere, timp de cca.Un an și jumătate, de către TV Transilvania Live. Publicistul Vasile Lechințan a fost un analist profund al vieții publice românești, un critic sever, însă drept, al unor grave disfuncționalități existente în societatea românească, dar în egală măsură, un vizionar, un optimist, un susținător înflăcărat al exemplelor de bună practică.
Vasile Lechințan a fost cunoscut și apreciat ca membru activ al societății civile, prin bogata sa activitate desfășurată în conducerea mai multor societăți și asociații civice românești; este semnatar a numeroase proteste, apeluri, scrisori deschise, memorandumuri, replici trimise autorităților publice locale și centrale. A îndeplinit funcții de conducere, după cum urmează: secretar al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei - Filiala Cluj; secretar al Despărţământului Cluj al ASTREI; membru în conducerile Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu-Gheorghe ș.a..
Vasile Lechințan este un apreciat prozator, cunoscut clujenilor pentru poveștile sale savuroase din trecutul Cetății pe care le scoate la lumina zilei în seriale publicate în presa locală ori în broșuri. După ce a trecut cu bine încercarea provocată de infecția cu COVID 19, în cursul anului 2021, sub genericul „Jurnal din anii ciumei COVID 19”, a publicat în serial, pe Facebook, texte literare deosebit de apreciate de cititori, cu intenția ca acestea să fie strânse într-un viitor volum. De aproape un deceniu, după ce a descoperit avantajele comunicării pe Facebook și e-mail, a purtat o susținută corespondență și numeroase postări abordând frontal cele mai actuale teme de dezbatere publică.
Întreaga viață i-a fost călăuzită de valorile morale creștine și ale democrației, prețuind în mod deosebit LIBERTATEA. O expresie a acestei libertăți interioare o constituie jurnalul început în anul 1973, în plin regim autoritar și publicat parțial în volumul omagial „Vasile Lechințan - istoric, scriitor, om al cetății”.
Deși nu a fost locuitor al județelor Covasna și Harghita, și nici nu a fost angajat al instituțiilor sau asociațiilor culturale românești din aceste județe, Vasile Lechințan a fost unul din cei mai valoroși și statornici cercetători ai istoriei românilor din județele Covasna și Harghita și a conviețuirii acestora cu secuii/maghiarii. Pentru aceasta, s-a bucurat de aprecierea ierarhilor locului - IPS Ioan, azi Mitropolit al Banatului, și PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a preoților, profesorilor și tuturor iubitorilor de istorie din această binecuvântată zonă din inima României. Pentru toate acestea, o modestă răsplată o constituie apariția, la Editura „Eurocarpatica”, în colecția „Profesioniștii noștri”, a volumului omagial „Vasile Lechințan - istoric, scriitor, om al cetății”, coordonatori dr. Ioan Lăcătușu și prof. Vasile Stancu.
Pe cât a fost de prețuit, iubit și apreciat de miile de admiratori pe rețelele de socializare, precum și de către colegi, prieteni și parteneri, pe atât surprinde trecerea cu vederea a performențelor sale culturale, științifice și civice de către cei îndreptățiți să le aprecieze la justa lor valoare. Împlinirea a 70 de ani a trecut neobservată în viața publică clujeană. Este un motiv în plus să ne achităm de imensele datorii morale pe care le avem față de acest Om providențial, măcar după plecarea sa în eternitate.
Bunul Dumnezeu să-i răsplătească truda jertfelnică și să-l odihnească în împărăția celor drepți!

Categorie: