Mesaj de la prietenii di pisti munţi, la o frumoasă aniversare

La împlinirea frumoasei vârste de 70 de ani, dragă prietene Vilică, atât în numele nostru, cât şi al tuturor prietenilor tăi di pisti munţi, îţi urăm un sincer „La Mulţi Ani!” şi bine ai venit în societatea noastră şaptezecistă. Toate acestea, cu respectul şi omagiul nostru adus unuia dintre cei mai avizaţi specialişti în teoria şi practica arhivistică românească şi, în acelaşi timp, istoricului, editorului, colecţionarului, managerului recunoscut pentru abilităţile sale de comunicare în spaţiul public, dar şi pentru exigenţa manifestată faţă de activitatea proprie, Omului de mare omenie Vilică Munteanu. Îţi apreciem faptul că ţi-ai dedicat o întreagă viaţă arhivisticii, ai condus Arhivele Naţionale Bacău peste trei decenii, timp în care ai construit noul sediu al Arhivelor băcăuane şi, foarte important, ai format un colectiv valoros de profesionişti, condus astăzi, cu aceleaşi performanţe, de fiica ta, Mihaela Chelaru. Ai organizat, an de an, cu temeinicie, sesiuni, dezbateri, colocvii, simpozioane de istorie, numismatică, istorie agrară, arhivistică, la care au participat sute de specialişti, din întreaga Ţară, care au apreciat unanim modul ireproşabil de desfăşurare şi, în special, temele de mare însemnătate istorico-naţională dezbătute, publicate cu regularitate în anuarul „Acta Bacoviensia”, revistă cu apariţie aproape singulară în peisajul actual al arhivisticii româneşti.
Ne bucură faptul că drept corolar al muncii tale pe tărâmul arhivisticii şi al cercetării istorice îl reprezintă prestigiul şi respectul de care te bucuri din partea celor cu care ai lucrat şi lucrezi, din partea tuturor celor care te cunosc în ipostazele de arhivist, manager, istoric, editor, colecţionar, lider civic ş.a.. Acest prestigiu se reflectă şi în mass-media locală, regională şi naţională, în mediile academice şi universitare, în sistemul Arhivelor Naţionale şi în mentalul colectiv băcăuan.
Ai venit întotdeauna la noi, la prietenii tăi di pisti munţi, cu inconfundabila ta tinereţe spirituală, cu generozitatea, seriozitatea, corectitudinea, spiritul novator, umorul şi optimismul de care aveam şi avem întotdeauna nevoie. Ai intrat în conştiinţa noastră şi prin integritatea morală, disponibilitatea de a face bine semenilor, prin respectul faţă de familie şi de cei apropiaţi, alte calităţi remarcabile de care ai dat şi dai dovadă.
În acelaşi timp, mesajul de astăzi reprezintă un nou prilej de recunoştinţă şi preţuire a noastră pentru exemplara statornicie a prieteniei tale cu noi, vecinii tăi de peste Carpaţi, din judeţele Covasna şi Harghita. Prin colaborarea noastră, din ultimul sfert de veac, reînnodând firul istoriei, am clădit un pod trainic, format din zeci de lucrări şi studii referitoare la istoria românilor trăitori de o parte şi alta a Carpaţilor Răsăriteni, de-a lungul secolelor, indiferent de graniţele vremelnice ce ne-au despărţit. Aşa cum afirmam la unele din sesiunile organizate la Bacău, în anii din urmă, până când Guvernul României va construi autostrada Braşov - Bacău - Iaşi, noi, istoricii, arhiviştii, muzeografii, cercetătorii, preoţii, profesorii şi ceilalţi iubitori de istorie şi cultură naţională am construit deja „Autostrada Culturii Româneşti”, care străbate Carpaţii, munţii noştri cei dragi, care nu ne-au despărţit niciodată. Cu certitudine, o porţiune frumoasă din această autostradă aţi construit-o voi, moldovenii, unde figurezi la loc de cinste ca „proiectant, constructor şi manager de proiect”, fără uriaşe cheltuieli de fezabilitate pentru Ţară, numai cu suflet.
Această rodnică colaborare s-a materializat în numeroase proiecte valoroase, precum editarea volumelor Profesioniştii noştri 4. Dumitru Zaharia la 85 de ani, Românii în dezbaterile Congresului secuiesc din 1902. Premise, deziderate şi reverberaţii, apoi colaborarea cu studii şi articole la volumele apărute la Editura „Eurocarpatica”, precum şi la anuarele „Angvstia”, „Sangidava”, „Acta Carpatica” şi „Acta Bacoviensia”, participarea la sesiunile de comunicări, simpozioanele şi dezbaterile organizate în judeţele Covasna, Harghita şi Bacău, la cursurile Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului, sprijinirea emiterii distincţiei „Crucea Munţilor”, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, participarea cercetătorilor Centrului European de Studii Covasna-Harghita la sesiunile organizate de Arhivele Naţionale Bacău şi la publicaţiile editate de Arhivele băcăuane, mijlocirea colaborării cu Editura şi Tipografia „Magic Print” din Oneşti, conjugarea eforturilor comune de sprijinire a Asociaţiei Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”, participarea comună la numeroase sesiuni, simpozioane şi alte manifestări cultural-ştiinţifice organizate în Ţară, sprijinirea cercetătorilor preocupaţi de elaborarea monografiilor unor localităţi din judeţele Bacău, Covasna şi Harghita ş.a.. Un modest însemn al nostru pentru colaborarea noastră a fost decernarea Premiului I.I. Russu - „arhivistului şi istoricului Vilică Munteanu, pentru contribuţia adusă la cercetarea istoriei românilor din sud-estul Transilvaniei”.
Ne-ai fost şi ne eşti prieten de nădejde, la bine şi la greu, prezent atât la evenimentele fericite, cât şi la trecerea la cele veşnice a unor regretaţi colegi arhivişti din întreaga Ţară, din toate provinciile istorice româneşti. Îţi mulţumesc şi cu acest prilej, prietene Vilică, pentru faptul că la sfârşitul anului trecut, când m-am confruntat cu marea încercare pricinuită de infestarea cu virusul COVID 19, ai fost alături de familia mea şi de miile de prieteni care mi-au transmis mesaje de încurajare şi au înălţat rugăciuni, ascultate de Bunul Dumnezeu, pe care-L rog să te păzească de toate relele şi să-ţi răsplătească generozitatea. Acum, când sunt fericitul bunic a doi minunaţi nepoţi - Cezar Ioan şi Natalia, te înţeleg mai bine ce fericit eşti ca bunic; acum câţiva ani ne-ai trimis de sărbători o felicitare cu poza a doi mândri fecioraşi moldoveni, îmbrăcaţi în frumoase straie strămoşeşti, nepoţii tăi şi strănepoţii lui Ştefan, cu care vă făliţi voi, nevoie mare.
Fiind şi eu moldovean, „măritat” în Ardeal de aproape o jumătate de veac, îmi face mare plăcere să vorbesc pi moldovineşti, cu prietenul Vilică şi să şuguiesc pe socoteala deselor sale vizite în zămnicul din ograda „moşiei” sale, întotdeauna bine aprovizionat, cu roadele vredniciei sale de peste an. Ne leagă atâtea amintiri frumoase, încât am putea scrie o carte, chiar două… Începutul l-a făcut prietenul Ilie Şadru din Topliţa, care în 19 martie a.c., la împlinirea vârstei domniei sale de 86 de ani, îşi va lansa primul volum de amintiri, în completare la cele peste 20 de cărţi de proză şi publicistică pe care le are. De-a lungul anilor, ne-am bucurat de ospitalitatea familiilor noastre, am depănat amintiri, zile şi seri întregi, străbătând drumurile Ţării, în lung şi în lat, de la Timişoara, Arad, Sibiu, Braşov, Şomcuta-Mare şi Târgu-Mureş până la Iaşi, Vaslui, Piteşti şi Bucureşti. O mare bogăţie comună o reprezintă prietenii, colaboratorii şi partenerii noştri din întreaga Ţară, care participă la majoritatea manifestărilor cultural-ştiinţifice organizate la Bacău, sau peste munţi, în Arcul carpatic transilvan.
O altă mare mângâiere sufletească o reprezintă preţuirea şi binecuvântarea de care ne bucurăm din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, fost Arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei, azi Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, şi a Preasfinţitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu doamna Maria Dohotaru, director general al Tipografiei „Magic Print” şi cu prietenii Mihai Nicolae şi Corneliu Mihail Lungu de la Societatea „Ştefadina” din Bucureşti.
La fel de onoraţi suntem de preţuirea şi de cinstea acordată nouă, de-a lungul anilor, de Preasfinţitul Episcop Emerit de Iaşi, Petru Gherghel, şi de ceilalţi ierarhi şi clerici romano-catolici din Moldova, pentru activitatea comună desfăşurată cu prietenii noştri ing. Gheorghe Bejan şi dr. Anton Coşa, conducătorii Asociaţiei Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”, pentru cercetarea istoriei, culturii şi spiritualităţii romano-catolicilor din Moldova.
La drept vorbind, nu există judeţ în Ţara noastră şi în multe localităţi din comunităţile istorice româneşti, de lângă graniţele actuale, în care să nu avem prieteni dragi, sau pentru care să aprindem o lumânare şi să vărsăm o lacrimă, în amintirea vremurilor trecute.
Prietenii din judeţele Covasna şi Harghita au fost onoraţi să contribuie la apariţia volumului „Profesioniştii noştri 20. Vilică Munteanu, arhivist, istoric, colecţionar, la 65 de ani”, volum apărut la Editura „Eurocarpatica” a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, din Sfântu-Gheorghe, în anul 2016, prin grija coordonatorilor Mihaela Chelaru şi Ioan Lăcătuşu. Lucrarea a apărut în condiţii grafice deosebite, fiind tipărită la Tipografia „Magic Print” din municipiul Oneşti.
Atunci, la acel ceas de bilanţ 65 al vieţii tale, îţi transmiteam urările noastre sincere de sănătate, „pentru a putea continua activitatea culturală, ştiinţifică şi civică cu aceeaşi râvnă şi pasiune, şi cu aceeaşi tinereţe a spiritului”. După cum se vede treaba, bădiţă Vilică, în cei cinci ani care au trecut de atunci, degrevat de obligaţiile birocratice ale conducerii Arhivelor Naţionale Bacău, ai fost şi mai activ în spaţiul public băcăuan şi nu numai, organizând manifestări cultural-ştiinţifice de anvergură naţională, editând cărţi şi anuarul Acta Bacoviensia, susţinând conferinţe, cursuri de reconversie profesională, participând la diverse manifestări din întreaga Ţară. La toate acestea, te felicităm şi pentru munca ta rodnică de „fermier”, în frumoasa ta grădină, ca un răzeş veritabil.
Şi apoi, după cum ştim, întotdeauna, în preajma unui bărbat de succes stă o femeie puternică. Felicitări, aşadar, distinsei doamne Doina Munteanu pentru contribuţia la succesul familiei, pe plan profesional şi uman, inclusiv al celor două îndrăgite fiice, Mihaela şi Mădălina, cu familiile lor, şi a adorabililor nepoţi, azi feciori de toată isprava, stâlpi de nădejde ai familiilor părinţilor şi bunicilor.
Adresăm sincere felicitări colegilor de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău şi partenerilor lor pentru organizarea frumosului moment sărbătoresc dedicat unui Cetăţean de Onoare al municipiului Bacău, unui OM care a onorat profesiile de arhivist şi istoric, şi misiunea, liber asumată, de OM al Cetăţii, de membru marcant al societăţii civile băcăuane, de OM al timpului său.
Noi, prietenii din Covasna, Harghita şi Mureş, în data de 14 martie a.c., când vom marca Ziua solidarităţii românilor de pretutindeni cu românii din Covasna şi Harghita, în cadrul proiectului „Români pentru români”, vom acorda arhiviştilor Vilică Munteanu şi Mihaela Chelaru, respectiv Asociaţiei Arhiviştilor Bacău şi domnilor Gheorghe Bejan şi Anton Coşa, respectiv Asociaţiei Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”, premiul „Pr. prof. dr. Ilie Moldovan”, iniţiatorul proiectului „solidaritatea versanţilor”, pentru partenerii care au participat şi sprijinit organizarea manifestărilor cultural-ştiinţifice din cele trei judeţe.
În final, dragă prietene Vilică, la frumosul ceas de mare sărbătoare, când Domnia ta ai adunat leat după leat, până ai ajuns la cei 70 frumoşi, tineri, buni şi rodnici, cu atâtea momente însorite, noi, prietenii tăi di pisti munti, îţi dorim să ai parte, în continuare, împreună cu doamna Doina, soaţa Domniei-Tale, cu frumoasele familii ale domniţelor Mihaela şi Mădălina şi cu iubiţii voştri nepoţi Andrei şi Mihnea, de ani mulţi şi îmbelşugaţi, cu sănătate, fericire şi putere de muncă.
La mulţi şi binecuvântaţi ani, alături de toţi cei dragi sufletului Domniei Tale!
Sfântu-Gheorghe,
24 februarie 2021
Ionică Lăcătuşu şi Bebe Stancu, mesagerii prietenilor di pisti munţi

Categorie: