Omagiul comunităţii româneşti covăsnene pentru Ilie Şandru, la aniversarea a 86 de ani de viaţă

O scurtă incursiune în istoria societăţii româneşti de-a lungul istoriei multimilenare a strămoşilor noştri ne arată că existenţa sa, sau a unor comunităţi româneşti din diferite zone ale spaţiului românesc, a fost deseori pusă în pericol datorită unor acţiuni declanşate pe plan extern, independent de voinţa Poporului Român, sau chiar pe plan intern, prin dezbinarea românilor în tabere cu interese divergente, cum ar fi: războaiele de cotropire a unor puteri străine (vezi războaiele daco-romane, secolul I î.Hr. - secolul II d.Hr.); invaziile popoarelor migratore din perioada mileniului întunecat (secolele IV-XIII) al erei creştine, sau luptele interne dintre diferite categorii sociale sau grupări… Astfel de momente sunt evidente în ultimele două secole pentru comunitatea românească din Transilvania. Aceste momente pot fi exemplificate prin evenimentele petrecute în timpul revoluţiei maghiare de la 1848, în perioada dualismului austro-ungar (1867-1918), a Dictatului de la Viena din 30 august 1940 (1940-1945) şi chiar în timpul loviturii de stat din 1989, când societatea românească a fost total surprinsă de „valurile de intoleranţă revărsate asupra românilor”, cum spunea prof. Stela Buda, de acţiunile autonomiste (revizioniste) şi de purificare etnică desfăşurate în sud-estul Transilvaniei: care s-au manifestat prin alungarea românilor din aşa-zisul „ţinut secuiesc” (avertismente, ameninţări, demonstraţii de forţă - Târgu-Mureş, Târgu-Secuiesc, Baraolt), refuzul de a mai fi primiţi la locul de muncă a etnicilor români, a profesorilor şi elevilor la şcolile proclamate „maghiare”, chiar crime împotriva lor, soldate cu morţi, răniţi şi mari pierderi materiale.
În lipsa unor măsuri ferme a autorităţilor împotriva acestor manifestări antiromâneşti, reacţiile comunităţii şi elitelor româneşti din zonă au fost diverse. Pornind de la principiul, promovat cu consecvenţă de Poporul Român în ultimele două secole, potrivit căruia „unirea face puterea”, una dintre căile folosite de români a plecat de la faptul că unitatea înseamnă în primul rând strângerea legăturilor dintre ei prin forme de organizare civică, precum: fundaţiile, ligile, asociaţiile sau chiar filialele partidelor politice româneşti care au luat naştere după 1989. În acest sens, a luat fiinţă la nivel regional Vatra Românească sau au fost reînfiinţate vechi organizaţii culturale, precum despărţămintele ASTRA. Astfel, în judeţul Covasna, s-a înfiinţat, la 4 septembrie 1990, Fundaţia „Mihai Viteazul”, prima dinte organizaţiile civice româneşti din judeţ. Apoi, pe 14 martie 1992 va lua fiinţă Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, 14 martie devenind, în urmă cu doi ani (2019), Ziua solidarităţii românilor de pretutindeni cu românii din Covasna şi Harghita (duminica trecută desfăşurându-se la Sfântu-Gheorghe cea de-a III-a ediţie).
La 23-24 martie 1994, pe bază hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerile Adunărilor Eparhiale ale Arhiepiscopiei Sibiului şi Episcopiei Alba-Iuliei şi cererile insistente ale creştinilor ortodocşi din cele două judeţe, a luat fiinţă Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, concretizată faptic la 25 septembrie 1994, la Catedrala Ortodoxă din municipiul Miercurea-Ciuc.
În zona Mureşului Superior, la Topliţa, a luat fiinţă la iniţiativa şi cu contribuţia omagiatului de astăzi, Ilie Şandru (foto), Fundaţia Culturală „Miron Cristea”, domnia sa fiind şi primul preşedinte al acesteia, precum şi iniţiatorul „Zilelor Miron Cristea”, aflate în acest an la cea de-a XXIV-a ediţie. O altă acţiune de solidaritate a românilor iniţiată de Ilie Şandru, specifică topliţenilor, este „Întâlnirea de la Topliţa”, pe care eu aşi numi-o „Ziua Ilie Şandru”. În urmă cu 8 ani, la cea de-a 78-a aniversare a lui nea Ilie, scriam în „Condeiul ardelean” (nr. 232/267, din 22 martie - 4 aprilie 2013) că „a devenit tradiţie ca la început de primăvară, în apropierea zilei de 22 martie, la Topliţa, să aibă loc un eveniment literar deosebit: lansarea unei noi creaţii a scriitorului Ilie Şandru. Coincidenţă, desigur voită, această zi reprezintă şi momentul în care profesorul, publicistul şi scriitorul topliţean a văzut lumina zilei, la Săcalul de Pădure…”. Într-adevăr, „Ziua Ilie Şandru” a devenit tradiţională şi ea se desfăşoară cu regularitate matematică în fiecare an, chiar şi în condiţiile stării de urgenţă instituite în cursul anului precedent (instituirea stării de urgenţă, cu câteva zile înainte de 20 martie, a făcut ca „Ziua Ilie Şandru” să fie amânată, ea desfăşurându-se în iulie 2020, în timpul „Zilelor Miron Cristea”, când a fost lansat romanul istoric „În vâltoarea vremurilor”).
Participările noastre, ale covăsnenilor, la această zi, au fost permanente şi de substanţă. Ele s-au materializat în susţinerea unor recenzii a noilor apariţii editoriale ale prolificului scriitor, participarea la dezbaterile literar-istorice declanşate de scrierile sale, folosirea cărţilor ca material didactic auxiliar la orele de Literatură Română, Istorie şi în cadrul altor manifestări cultural-ştiinţifice organizate la nivel naţional şi local, difuzarea activităţilor desfăşurate în rândul comunităţii româneşti prin intermediul publicaţiilor noastre: „Angvstia”, „Acta Carpatica”, „Condeiul ardelean” şi „Mesagerul de Covasna”.
Despre personalitatea sărbătoritului nostru Ilie Şandru, astăzi, la 86 de ani, ţinem să informăm auditoriu şi pe viitorii cititori cu datele considerate de noi ca fiind strict necesare pentru a reliefa profilul literar şi meritele ştiinţifice ale scrierilor şi activităţilor sale, evidenţiind unele dintre multele, importantele şi frumoasele activităţi iniţiate şi coorodonate de profesorul Ilie Şandru, multe dintre acestea regăsindu-se şi în volumul omagial „Ilie Şandru, 60 de ani în slujba învăţământului şi culturii româneşti”, din colecţia „Profesioniştii noştri”.
De asemenea, ţinem să subliniem faptul că Ilie Şandru a adus în actualitate persoalitatea multilaterală a celui care a fost Octavian C. Tăslăuanu, scriitor, publicist, om politic şi patriot, conducătorul revistei „Luceafărul” (Budapesta 1902-1906; Sibiu 1906-1914) şi secretar al Asociaţiunii ASTRA (1906-1914), căruia i-a închinat volumul monografic „Pe urmele lui Octavian C. Tăslăuanu” (două ediţii: 1997, 2012) şi a iniţiat Colocviile Naţionale „Octavian C. Tăslăuanu pe coordonatele timpului”, ce se desfăşoară anual, în luna februarie, în comuna Bilbor, satul ,,frumos ca-n poveşti, aninat pe crestele Carpaţilor”, în care Tăslăuanu s-a născut la 1 februarie 1876.
Profesorul Ilie Şandru este, de asemenea, autorul monografiei „Patriarhul Miron Cristea” (două ediţii: 1998, 2008), după ce au trecut şapte decenii de la volumul monografic al lui Ion Rusu-Abrudeanu („Dr. Miron Cristea - înalt regent”, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1929), în care nu s-a mai scris nimic despre viaţa şi activitatea întâiului Patriarh al României Mari şi al Bisericii Ortodoxe Române, născut la Topliţa Română în 18 iulie 1868. Pentru cultivarea memoriei acestuia, Ilie Şandru a iniţiat şi condus „Zilele Miron Cristea”, amplă manifestare cultural-ştiinţifică şi religioasă, internaţională, ce se desfăşoară în fiecare an, între 17-20 iulie, la Topliţa, ajunsă la cea de a XXI-a ediţie. Cu această ocazie, se tipăreşte volumul „Sangidava”, cuprinzând zecile de comunicări prezentate la Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice „Istorie naţională, cultură românească şi credinţă străbună”.
Deosebit de bogată este activitatea publicistică a profesorului Ilie Şandru, cuprinzând mii de articole. Ziaristica lui Ilie Şandru „este una de tranşeu”, cum scria cineva, pentru că s-a luat de piept, cum se spune, cu toţi cei care, într-un fel sau altul, au atentat şi atentează la unitatea şi integritatea României. Publicistica lui Ilie Şandru numără sute de studii de istorie, literatură, istorie bisericească, etnografie şi sociologie în revistele din sud-estului transilvan: „Sangidava”, „Angvstia”, „Acta Carpatica”, „Anuarul Arhivelor Mureşene”, „Vatra Veche”, „Cuvântul liber”, „Curierul de Transilvania”, „ASTRA - Buzăul Ardelean”, „Colocviile de la Nicula”, cât şi în alte publicaţii din Ţară, precum: „Familia română” din Baia-Mare, „Steaua” din Cluj-Napoca, „Credinţa străbună” din Alba-Iulia, „Transilvania” din Sibiu, „Valori perene” din Roman, „Naţiunea”, „Totuşi iubirea”, „Flacăra”, „Vremea, „România Mare”, „Tricolorul”, „Românul”, „Ţara Noastră”, „Adevărul”, din Bucureşti. Unele dintre acestea se regăsesc în cele cinci volume de publicistică pe care le-a editat de-a lungul vremii.
Foarte bogată şi valoroasă este activitatea lui Ilie Şandru ca scriitor, publicând în perioada 1995-2021 26 de volume, între care stau la loc de frunte cele zece romane, din care şapte sunt romane istorice. În ele autorul „rememorează istoria românilor până la 1918, o istorie tragică… Prin Ilie Şandru romanul istoric românesc revine în actualitate”. Titlurile lor: „Binecuvântată a fost clipa…” (2002), „Peste hotarele timpului” (2013), „Aşa a fost să fie…” (2015), „Ani de zbucium” (2016), „Destine după… destine” (2017), „Eroica îndârjire” (2018) şi „În vâltoarea vremurilor” (2020) şi astăzi, 19 martie 2021, recentul său volum autobiographic „Fire din caierul amintirilor” (2021).
Activităţile culturale, scriitoriceşti, publicistice şi ştiinţifice au fost şi sunt puse în valoare şi de apartenenţa sa, în calitate de lider sau fost lider şi membru activ al diferitelor organizaţii culturale, civice sau profesionale, cum ar fi: preşedinte al Fundaţiei Culturale „Miron Cristea” Topliţa; membru al Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita; membru al Fudaţiei Culturale „Vasile Netea” din Târgu-Mureş, Filiala „Virtus Romana Rediviva” din Monor (judeţul Bistriţa-Năsăud); membru fondator al Ligii Scriitorilor, Filiala Târgu-Mureş; membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România; fost preşedinte executiv al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, în perioada 17 noiembrie 2012 - 31 mai 2014, şi membru al Consiliului Director de la înfiinţarea sa până în prezent.
De-a lungul timpului, pentru prodigioasa sa activitate, profesorul, publicistul şi scriitorul, Ilie Şandru, a fost distins cu numeroase diplome, titluri şi ordine, dintre care enumerăm câteva: în anul 1998, Diploma aniversară a Uniunii „Vatra Românească”; în 2000, Diploma de Onoare şi titlul de Membru de Onoare al Uniunii Naţionale a Cadrelor Militare şi de Rezervă; în 2004, Ordinul Meritul pentru Învăţământ - în grad de Cavaler; în 2005, cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viaţă şi a peste o jumătate de veac de activitate puse în slujba comunităţii, Consiliul Local Topliţa i-a conferit onorantul titlu de ,,Cetăţean de Onoare” al municipiului Topliţa; în 2006, Diploma de Onoare şi titlul de Membru Onorific al Despărţământului ASTRA „Fraţii Popeea” din Săcele „pentru chemarea demnităţii şi curajul asumat întru apărarea identităţii românilor harghiteni”; în 2008, Placheta de Onoare a Instituţiei Prefectului - Judeţul Harghita, cu ocazia Zilei Naţionale a României; în 2011, Diploma de Onoare a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita şi Diploma şi Medalia „Asociaţiunea ASTRA - 150 de ani” (1861-2011), Diploma de Excelenţă a publicaţiei „Naţiunea” - continuitate pentru Neam şi Ţară şi Diploma de Exelenţă a Bibliotecii Municipale „B.P. Haşdeu”, din Chişinău; în 2013, Grupul de Cercetare ,,Ioan I. Russu” pentru sud-estul Transilvaniei i-a acordat prof. Ilie Şandru „Premiul Ioan I. Russu” şi Diploma de Excelenţă „pentru activitatea de cercetare cu privire la istoria şi devenirea românilor din Covasna şi Harghita”. În ultimii cinci ani, panoplia de distincţii a profesorului Şandru s-a îmbogăţit cu peste 20 de diplome de excelenţă şi de onoare, precum şi cu Premiul literar „Teiul de aur”, acordat de Editura „Geea”, din Botoşani, în anul 2016; Crucea „Sfântul Ilie” a Episcopiei Covasnei şi Harghitei; Placheta „O sută de personalităţi” acordată de Primăria municipiului Topliţa cu prilejul Centenarului Marii Uniri, dar şi atribuirea de către Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita a onorantului titlu de „Cetăţean de Onoare al comunităţii româneşti din judeţul Harghita” (2019).
Personal, eu, profesorul Vasile Stancu, nu pot sfârşi această modestă încercare de laudatio, la adresa unei personalităţi a comunităţii româneşti din această parte de Ţară, care, alături de IPS Părinte Ioan - Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, de PS Părinte Andrei - Episcopul Covasnei şi Harghitei, alături de liderii societăţii civice româneşti au făcut şi fac istorie pe aceste meleaguri, fără a remarca un fapt care mă onorează în mod cu totul deosebit - colaborarea noastră la publicaţia regională de atitudine şi cultură, cu un profund caracter patriotic, „Condeiul ardelean” şi la apariţia volumului „Profesioniştii noştri”, numărul 7, dedicat Domniei Sale.
Felicitări stimate domnule Ilie Şandru pentru activitatea de excepţie defăşurată până în prezent şi noi împliniri viitoare! La Mulţi, Binecuvântaţi şi Frumoşi Ani, nea Ilie!
Sfântu-Gheorghe - Topliţa,
19 martie 2021

Categorie: