„Patria este aşa cum suntem noi, iar noi avem datoria de a o iubi şi respecta măcar pe cât ne iubeşte ea pe noi”

Interviu cu prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu

- Buna ziua, domnule prefect Sebastian Cucu! Ne aflăm, iată, în preajma Zilei Naţionale a României. Din programul celui mai iubit eveniment de peste an al romanilor am observat că manifestările vor fi, în judeţul Covasna, şi în acest an ample, întinse pe durata mai multor zile. Ce anume consideraţi că ţine capul de afiş în acest an şi ce este nou în cadrul acestor manifestări?
- Buna ziua şi vă mulţumesc că îmi oferiţi posibilitatea de a mă adresa cititorilor dumneavoastră. Am încercat ca programul manifestărilor dedicate Zilei de 1 Decembrie să se ridice la înălţimea momentului, Ziua Naţională a României fiind cea mai importantă sărbătoare naţională. Cu siguranţă puteau fi mai multe manifestări şi mai ample, pe care ni le-am fi dorit, dar care din varii motive nu s-au putut realiza, însă cred eu că programul este unul care celebrează cum se cuvine Ziua Ţării noastre, iar cetăţenii se pot bucura de evenimente culturale, religioase, sportive şi de divertisment organizate cu acest prilej.
Toate evenimentele organizate sunt importante în felul lor, de la concursurile şi serbările elevilor, până la ceremoniile publice. Consider că, în primul rând, copiii, elevii, tinerii trebuie implicaţi cât mai mult în această sărbătoare, iar dacă vă uitaţi în program veţi vedea că există cel puţin trei manifestări dedicate acestora, pentru a înţelege mai bine importanţa şi valoarea Unirii de la 1 Decembrie 1918.
În acest sens, poate că şi parada militară va atrage mai mulţi copii, care în general sunt mai fascinaţi de asemenea festivităţi şi m-aş bucura să fie cât mai mulţi.
- Cunoscând programul Zilei Naţionale din acest judeţ din ultimii ani, vă pot spune că am observat că există unele modificări de ordin organizatoric, cum ar fi, spre exemplu, faptul că în oraşele Covasna şi Întorsura-Buzăului, dar şi în comuna Breţcu „s-a mutat” ziua de organizare a evenimentului. De ce aţi considerat că trebuie făcute aceste modificări?
- După cum vă spuneam, la Sfântu-Gheorghe, în data de 1 Decembrie, se va desfăşura şi o paradă militară locală, care presupune anumite pregătiri suplimentare, drept pentru care în data de 30 noiembrie nu se pot desfăşura ceremoniale militare şi, de aceea, am fost nevoiţi să decalăm cu o zi ceremoniile de la Breţcu, Covasna şi Întorsura-Buzăului, considerând totodată că fiind o zi de duminică vor participa mai mulţi cetăţeni.
Pe de altă parte, în acest an nu vom mai avea Balul Unirii, care, aşa cum am anunţat, a întâmpinat unele impedimente organizatorice şi am ales să nu îl mai organizăm. Trebuie să precizez că micile probleme organizatorice puteau fi depăşite, însă, în contextul tragicelor evenimente petrecute în ultima lună în Ţara noastră şi la Paris, am ales ca acesta să nu se mai desfăşoare, ca un semn de respect şi solidaritate.
- Domnule prefect, din informaţiile pe care le aveţi, credeţi că şi în acest an se vor îndrepta spre municipiul Sfântu-Gheorghe numeroşi români din judeţ, dar şi din afara lui pentru a serba împreună Ziua Naţională a României? Vă întreb acest lucru deoarece este deja cunoscut faptul că după căderea regimului comunist, de când unii luptă pentru separatism teritorial şi etnic în inima României, zona Covasna - Harghita - Mureş a devenit una şi mai mult iubită şi apreciată de fraţii români din Ţara şi de peste hotare şi, prin urmare, mulţi dintre ei chiar vin aici pe 1 Decembrie, spunând că este mai multă nevoie de coagularea sentimentului naţional aici decât în Cetatea Albei-Iulia, acolo unde s-a-nfăptuit Marea Unire de la 1918.
- Nu am cunoştinţă despre cine doreşte sau nu să participe la festivităţile de la Sfântu-Gheorghe, însă, aşa cum am spus, m-aş bucura să vină cât mai multă lume din judeţ şi nu numai. Desigur, sărbătoarea de la Alba-Iulia este una aparte şi este normal să fie aşa, unde să serbezi mai bine dacă nu acolo unde s-a înfăptuit actul Marii Uniri. Eu am studiat în Alba-Iulia şi am avut norocul să fiu prezent la festivităţile de acolo şi vă spun că este absolut impresionant sentimentul de a fi parte la un astfel de eveniment. Practic, acolo în fiecare an se reeditează Unirea, vin oameni din toate colţurile Ţării cu un singur gând, să se bucure împreună de faptul că sunt ai României.
Din acest punct de vedere pot să înţeleg pe oricine alege să meargă la Alba-Iulia de 1 Decembrie, însă în egală măsură cei care vor alege să vină la Sfântu-Gheorghe sunt bineveniţi şi îi aşteptăm cu drag, pentru că, într-adevăr, aici, în inima Ţării, poate că românul simte cu adevărat aparte că este român. Prin urmare, noi îi aşteptăm pe toţi cu braţele deschise, cu frăţietate, cu condiţia ca scopul venirii lor să nu fie altul decât acela de a serba împreună Ziua Naţională, deci să aibă cu toţii un comportament demn şi civilizat, aşa cum îi stă bine românului.
- Suntem deja la finalul anului 2015. Peste trei ani aniversăm împlinirea a 100 de ani de când moşii şi strămoşii noştri au unit, pentru totdeauna, Transilvania de Ţara-mamă. Cum credeţi că trebuie să ne pregătim, noi românii, de cel mai important eveniment din viaţa României moderne?
- Poate că sună demodat sau un pic proletar, dar cred că, în primul rând, va trebui să muncim mai mult, mai bine, mai corect. Iar când spun muncă nu mă refer neapărat la dimensiunea economică a acesteia, ci la acel efort comun care să aducă o coeziune în societatea românească şi care să împlinească la acest centenar voinţa înaintaşilor noştri - deplina unitate şi independenţă a Poporului Român. Centenarul Unirii este un eveniment major în Istoria României Moderne şi va trebui tratat ca atare de către fiecare dintre noi, după puterea şi priceperea sa, iar dacă toţi vom înţelege că trebuie să ne facem treaba temeinic şi cu bună credinţă, nu cred că trebuie să facem ceva special ca să reuşim. Eu zic să aşteptăm cu încredere şi cu inima deschisă acest moment, dar aşteptarea să fie una activă.
- Domnule prefect, ce anume le uraţi românilor de ziua lor, de Ziua Naţională a scumpei noastre Patrii?
- Publicaţia dumneavoastră are un motto bine ales din punctul meu de vedere - „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău”, parcă aşa era, nu? De aceea, în aceste vremuri şi cu acest prilej aş adresa mai degrabă o rugăminte către toţi românii, şi anume aceea de a nu-şi vorbi Patria de rău, oriunde s-ar afla. Cred că o astfel de atitudine le-ar face mai mult bine în primul rând lor, nouă tuturor. Patria este aşa cum suntem noi, iar noi avem datoria de a o iubi şi respecta măcar pe cât ne iubeşte ea pe noi. În rest… La Mulţi Ani, Români! La Mulţi Ani, România!

Categorie: