„Prea mult clientelism de factură politică, prea multă improvizaţie!”

Interviu cu prof. Leca Băncilă, primarul oraşului Întorsura-Buzăului, judeţul Covasna

Oraşul Întorsura-Buzăului este aşezat în partea sudică a judeţului Covasna, la graniţa cu judeţele Braşov (6 km) şi Buzău (20 km), pe drumul naţional 10, care leagă cele două mari reşedinţe, Braşovul şi Buzăul. Accesul în Depresiunea Întorsurii Buzăului se poate face, însă, şi pe calea feroviară, pe linia secundară Braşov - Întorsura-Buzăului, linie pe parcursul căreia călătorii trec prin cel mai lung tunel din România, cu o lungime de 4.369 de metri. Pasul Predeluş, ce se urcă dinspre municipiul Braşov spre Întorsura-Buzăului, imediat după ce se lasă în urmă comuna Teliu (judeţul Braşov), este atestat documentar, din toamna anului 1476, de o scrisoare a lui Vlad Ţepeş către Judele Braşovului, în care dădea de ştire că: „Cu voia lui Dumnezeu mi s-a închinat toată Ţara Românească şi toţi boierii; şi v-a slobozit Dumnezeu pretutindeni drumurile şi pe la Rucăr, şi pe la Prahova, şi pe Teleajen şi Buzău. Deci umblaţi acum slobozi pe unde vă place şi hrăniţi-vă şi Dumnezeu să vă bucure!”. Situat, cum am arătat, în depresiunea ce îi poartă numele, oraşul Întorsura-Buzăului, cu o populaţie de aproximativ 10.000 de locuitori, creează impresia unei cetăţi medievale. La Nord se află Clăbucetele Întorsurii (1.000-1.200 m), acoperit cu păduri de foioase şi conifere, dar şi cu pajişti de o cromatică deosebită, la Est oraşul este străjuit de Munţii Buzăului având la sudul lor Masivul Siriu (Vârful Siriu - 1.657 m, Vârful Malaia 1.662 m), la Vest se înalţă culmile domoale ale Munţilor Tătarul Mare şi Tătarul Mic, iar la Sud domnesc culmile semeţe şi abrupte ale Masivului Ciucaş (Vârful Ciucaş - 1.954 m).

- Domnule primar Leca Băncilă, la ultima noastră vizită în oraşul în fruntea căruia vă aflaţi ca primul său gospodar, am promis că vom reveni în curând pentru o nouă convorbire, deoarece atunci ne-am axat în special pe formaţia dumneavoastră profesională, cea de dascăl, şi ca atare, ne-aţi împărtăşit mai multe din experienţa pe care o aveţi în domeniul educaţional. De aceea, astăzi doresc să ne îndreptăm atenţia către oraşul Întorsura-Buzăului, să facem vorbire despre realizările dumneavoastră de când sunteţi primar aici şi despre problemele pe care le întâmpinaţi, în aşa fel încât cititorii noştri din toate zările Ardealului şi din toată România să îşi poată face o părere cu privire la această urbe, pe care, poate, în viitorul nu foarte îndepărtat o vor şi vizita.
- De acord cu dumneavoastră, căci avem uşile deschise pentru toată lumea; noi chiar ne dorim să ne viziteze „ţara”, să vină cât mai mulţi turişti în zona noastră.
- Atunci să începem. Aşadar, cum stă oraşul Întorsura-Buzăului din punctul de vedere al vieţii economice?
- Din păcate trebuie să spun, oraşul nostru, zona noastră în întregul ei (incluzând aici şi comunele Sita-Buzăului, Barcani şi chiar Vama-Buzăului, care aparţine de judeţul Braşov), a cunoscut o adevărată decădere economică, pentru că ceea ce fusese realizarea ultimelor patru decenii, s-a distrus acum în mai puţin de 20 de ani. Industria, de la aproape 15.000 de locuri de muncă, a coborât sub 2.000 la nivelul întregii zone. De aici începând, au apărut tot felul de implicaţii, în special sociale, familiale, pe toate planurile. Astăzi viaţa economică este palidă. Chiar şi industria prelucrătoare de lemn se situează permanent în decădere. Pentru că, trebuie să vă spun, alături de cadrul natural, lemnul încă mai este principala bogăţie a zonei noastre. Celelalte industrii sunt doar conexe. Aşa încât, cadrul natural este cel pe care îl văd ca fiind posibilitatea ieşirii noastre din acest marasm social. Industria turismului este cea de la care avem acum speranţă, deoarece, pe lângă faptul că ar veni cu o imagine totală a resurselor şi a potenţialului local, are şi avantajul că această localitate, Întorsura-Buzăului, este situată la 50 km atât faţă de municipiul Braşov, mare urbe turistică a Ţării Bârsei, a României, cât şi faţă de reşedinţa judeţului nostru, Sfântu-Gheorghe. În plus, oraşul Întorsura-Buzăului este şi accesibil din patru direcţii distincte.

„Întorsura-Buzăului se chinuie din 1968 să-şi dea o înfăţişare urbană”

- Bun, dar pentru aceasta trebuie să aveţi o infrastructură cel puţin acceptabilă, ori exceptând DN 10, care este modernizat, nu ştiu dacă staţi chiar atât de bine la acest capitol. În plus, mai aveţi problema cu instituţiile publice care îşi desfăşoară activitatea aici, multe dintre ele deservind întreaga zonă dar neoferind condiţii normale epocii pe care o traversăm.
- Aşa este. Întorsura-Buzăului se chinuie încă din 1968, anul când a fost declarat oraş, să-şi dea o înfăţişare urbană, iar în ciuda eforturilor depuse în toată această perioadă, rezultatele au fost modeste. Abia în ultimii ani s-a cristalizat şi a început să se implementeze un program de dezvoltare coerent, cu finalităţi precise, care este gândit să rezolve, într-o perioadă de 10-15 ani, toate problemele legate de infrastructură şi să asigure cetăţenilor gama serviciilor publice de tip urban. Oraşul Întorsura-Buzăului este, totuşi, un centru de interes zonal în jurul căruia gravitează cea mai mare parte a comunităţii româneşti din judeţul Covasna. Este locul unde se găsesc situate toate instituţiile publice care deservesc această comunitate de peste 25.000 de locuitori din patru unităţi administrativ-teritoriale. Calitatea serviciilor oferite şi posibilitatea accesării lor sunt grevate de minusuri ce ţin de faptul că unele dintre aceste instituţii îşi desfăşoară activitatea în condiţii improprii şi de lipsa unei infrastructuri de tip conectiv, care ar trebui să faciliteze legătura cu centrul. Aşadar, oraşul nu dispune de elemente de bază ale infrastructurii de tip urban. Astăzi, când România se modernizează rapid şi profund, Întorsura-Buzăului continuă să fie cel mai înapoiat oraş din judeţul Covasna. Practic, oraşul nostru nu reuşeşte să ofere cetăţenilor din zonă condiţii de viaţă similare cu cele ale celorlalţi locuitori ai judeţului. Desigur că acest lucru se întâmplă şi din cauze având fundamente istorice, culturale, etnice până la urmă, dar mai este şi un context zonal decizional nefavorabil comunităţilor noastre. În aceste condiţii, oraşul nu este apt să susţină strategia de dezvoltare economică viitoare. Cum am arătat şi mai sus, zona Buzaielor a cunoscut, în ultimii 25 de ani, un accentuat proces de dezindustrializare cu grele consecinţe economice şi sociale. Acum, comunităţile din zonă caută să-şi construiască un viitor economic pornind de la singura resursă naturală certă pe care o au - cadrul natural deosebit, apt să atragă investiţii într-o industrie a turismului. Reuşita unui asemenea demers depinde de capacitatea oraşului Întorsura-Buzăului de a juca rolul de promotor într-un efort colectiv de dezvoltare. Ori starea actuală nu-i permite să-şi asume acest rol deoarece este unul dintre oraşele mici ale României, cu funcţii urbane insuficient dezvoltate. Pentru atragerea investitorilor şi agenţilor economici sunt necesare investiţii în infrastructura de bază, pentru populaţia din oraş şi zonele rurale înconjurătoare.
- Aveţi dreptate. Şi, pentru că am ajuns în acest punct, nu pot să nu vă amintesc faptul că aveţi în oraş câteva investiţii începute cu mult timp în urmă şi nefinalizate nici până astăzi.
- Aşa este, iar aceasta s-a întâmplat, cum altfel, decât din lipsă de fonduri. Avem Casa de Cultură Orăşenească, începută în anul 1992. După ce a fost realizată în proporţie de 50 la sută, cu o imensă sumă la acea vreme, în 1998 investiţia s-a sistat, acum aflându-se într-o avansată stare de degradare. Iar dacă nu se va interveni urgent, în câţiva ani ea va costa alţi bani, pentru că va trebui demolată! Apoi, mai este Grădiniţa cu program prelungit „Prichindel”, realizată în proporţie de 65 la sută între anii 2007-2011, de atunci lucrările fiind sistate din lipsă de fonduri. La fel, în aceeaşi situaţie se află Şcoala Generală din satul aparţinător Brădet, „Învăţător Gheorghe Zaharia”, realizată în proporţie de 67 la sută, între anii 2007-2010.
- Domnule primar, la acest capitol, al infrastructurii, acum pentru ce anume aţi avea nevoie de fonduri urgent, fie că vorbim de lucrările mai vechi sau mai noi?
- După finalizarea implementării proiectelor de apă şi canal, Programul de dezvoltare locală al oraşului Întorsura-Buzăului a intrat în faza proiectelor de suprafaţă, infrastructură de transport, construirea de instituţii publice, cu o prioritate a celor care rezolvă probleme mari sau fac o deschidere spre educaţie. Din acest motiv, de curând am solicitat sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru câteva proiecte: Proiectul „Reabilitare şi modernizare străzi de interes local în oraşul Întorsura-Buzăului” (10 străzi cu o lungime de 13.598 m; valoare 19,9 milioane lei), Proiectul „Pod din beton armat peste râul Buzău, zona Camping” (valoare investiţie 2,12 milioane lei), Proiectul „Grădiniţa cu program prelungit Prichindel” (valoare investiţie 1,9 milioane lei, finalizarea mai necesită 818 mii lei) şi Proiectul „Reabilitare şi modernizare Şcoala Generală Învăţător Gheorghe Zaharia” (valoare investiţie 725 mii lei, finalizarea mai necesită 246 mii lei).

Dezvoltarea turismului, prioritate în oraşul de la poalele Ciucaşului

- Acum că am aflat faptul că treaba nu e „pe roze”, cum se zice, cu infrastructura, şi că la acest capitol mai este destul de lucru, spuneţi-mi totuşi, revenind la turism, cum vedeţi dumneavoastră, mai exact, atragerea turiştilor în zonă? Adică exceptând pentru o clipă infrastructura rutieră şi cea instituţională, trebuie să ne gândim că mai aveţi nevoie şi de alte condiţii, în secolul 21, pentru cei pe care doriţi să-i atrageţi către aceste minunăţii oferite de cadrul natural.
- Sigur că pe lângă problemele de infrastructură, de comunicaţie, mai sunt necesare multe alte lucruri. Este firesc. O zonă trebuie să ofere mai mult decât un cadru natural, trebuie să ofere şi alte posibilităţi de petrecere a timpului, de agrement, pentru că în ziua de astăzi nimeni nu mai vine numai ca să mănânce bine. Ori, din această perspectivă, trebuie gândit un plan nu numai pentru turistul modest, ci şi pentru cel pretenţios, care doreşte pensiuni moderne, pârtii de schi, terenuri de sport, săli de jocuri pentru petrecerea timpului liber, centre de hipism şi multe, multe alte asemenea. Spre exemplu, noi deja avem în zonă pensiuni cu pretenţii, ceea ce nu este deloc de neglijat. Vreau, însă, să vă fac vorbire despre Proiectul Primăriei Întorsura-Buzăului de dezvoltare a turismului, care se derulează în trei etape. Într-o primă etapă, ce a costat aproape 300.000 euro, am promovat zona, scoţând în evidenţă resursele uriaşe pe care le are din perspectiva unei valorificări turistice. În etapa a doua, vom aşeza cele peste 20 de pensiuni deja existente într-o asociaţie, într-un consorţiu, pentru ca să fie integrate într-o strategie, să fie promovate într-un centru naţional de promovare. Cu alte cuvinte, trebuie să le introducem în piaţa activităţii de turism, pentru ca lumea să ne ştie atât în Bucureşti, cât şi oriunde în Ţară. Iar în etapa a treia, va trebui să ne punem în valoare resursele, pentru că avem condiţii atât pentru sporturile de iarnă, cât şi pentru petrecerea timpului în aer liber ori chiar pentru vânătoare. După ce vom duce acest proiect la bun sfârşit, vom avea posibilităţi de construire pentru cei care au bani şi doresc să investească într-o zonă liniştită.
- Domnule Leca Băncilă, exceptând proiectele cele mari care trebuie cumva finalizate, unele şi în vederea atragerii turiştilor, despre care am făcut deja vorbire, spuneţi-mi dacă derulaţi alte investiţii, poate mai mici, dar care au ca ţintă, să zicem, în primul rând populaţia micuţului orăşel?
- Aşa sigur că investiţii sunt multe: reabilităm şi modernizăm căminele culturale, construim un centru social pentru bătrâni, construim un cimitir public, reabilităm şi extindem un atelier-şcoală pentru Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu”, finalizăm un proiect cu apă şi canal la Brădet, construim o grădiniţă pentru zona Aviatorului, cu populaţie rromă, introducem apa potabilă în acest cartier ş.a..
- Vă întrerup o secundă. Sunt mulţi ţigani la Întorsura-Buzăului?
- Peste 800 de suflete. Şi au nevoie urgentă de sursa de apă, de o apă calitativ bună. De ce spun asta? Pentru că avem experienţa neplăcută de anul trecut, când am avut printre ei zeci de bolnavi de hepatită.
- Chiar dacă am simţit îngândurarea dumneavoastră atunci când vorbeaţi despre lipsa infrastructurii şi lipsa dezvoltării la Întorsura-Buzăului la scara pe care o doriţi, trebuie să spun că, până la urmă, iată, se face câte ceva…
- Ideea de urbanizare este veche la Întorsura-Buzăului, pentru că localitatea aceasta a fost un sat plecat în drumul spre a ajunge oraş, numai că ceea ce subliniam eu este că se chinuie de 50 de ani să capete această formă urbană bine conturată. De-a lungul timpului au lipsit şi resursele, dar şi contextul zonal ne-a fost nefavorabil. Ceilalţi şi-au rezolvat problema drumurilor nu numai la nivel de oraşe, ci şi la nivel de comune, ori acest lucru nu s-a întâmplat şi la Întorsura-Buzăului. Nici politic n-am fost sprijiniţi, pentru că totdeauna primarul s-a aflat în opoziţie cu puterea de la Bucureşti, iar când, în sfârşit, primarul era cu puterea, tot în opoziţie era de fapt. Aşa se întâmplă şi astăzi. Dar reţineţi ce vă spun, încă odată: dezvoltarea acestei zone româneşti depinde de capacitatea oraşului de a genera viitorul economic, el poate să aducă, nu numai pentru sine, ideea de progres pe mai multe planuri. N-o să putem vorbi nici de dezvoltarea oraşului fără zonă, dar nici a zonei fără oraş. E o chestie integrată, care trebuie să rezolve de-o manieră unitară problematica dezvoltării.

„Comunitatea românească din judeţul Covasna nu are lideri adevăraţi, de anvergură”

- Domnule Leca Băncilă, am simţit că aţi atins, foarte puţin şi elegant - căci rafinamentul caracterizează, nu-i aşa?, orice intelectual rasat -, subiectul politică. Iată că ne aflăm deja în primăvara lui 2015. Se apropie cu paşi repezi un nou an electoral. Ce credeţi că ar trebui să se întâmple bun pentru populaţia românească din judeţul Covasna, în anul care vine? Pentru că, să fim sinceri, nici partidul din care dumneavoastră faceţi parte, PSD, şi nici celelalte, nu ne-au dovedit că sunt capabile să îi reprezinte pe românii din această parte neliniştită de Ţară, cu demnitate, cu dragoste faţă de glia străbună şi cu un sentiment patriotic pus mai presus de orice interes personal ori de grup!
- Marea problemă a comunităţii româneşti din judeţul Covasna o reprezintă absenţa liderilor adevăraţi, de anvergură, responsabili şi apţi să gândească prezentul la timpul viitor. Toţi care s-au perindat ca reprezentanţi ai noştri, au mimat statutul de lideri, ca atare şi rezultatele au fost pe măsură. Şi-au făcut loc în spatele lor tot felul de interese, de persoane mai mult sau mai puţin realizate, dar a lipsit viziunea care să genereze pentru comunitatea românească progrese, respect, demnitate. Ca atare, în cei 25 de ani de după Revoluţie, ne-am chinuit ca şi indivizi, ca şi comunitate. Mare lucru n-am realizat în niciun plan, nici în zona Buzaielor, nici în zona oraşului Covasna, nici în municipiul Sfântu-Gheorghe. Am cârpit de colo-colo, dar ideea de a oferi o şansă pe viitor acestei comunităţi n-au reuşit s-o genereze liderii noştri. Poate există, totuşi, o excepţie - Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan, cel care a reuşit să adune comunitatea sub stindardul Bisericii, ceea ce nu este lucru puţin. În rest, nimic.
- Analiza pe care aţi făcut-o este pertinentă, în stilul adevărat cu care ne-aţi obişnuit. Spuneţi-ne, totuşi, cum vă întrebam şi anterior, ce anume ar trebui să se întâmple ca această situaţie să se schimbe de-aci înainte?
- Ar trebui să scoatem un număr de cinci, şase lideri autentici, apţi să ducă această luptă a noastră, a românilor covăsneni, permanent persiflaţi şi umiliţi de confraţii noştri maghiari, în speţă de liderii lor, care au destinele judeţului în mâini de 25 de ani şi conduc în forţă şi absolut discreţionar destinele noastre, ale tuturor. Trebuie ca, odată pentru totdeauna, să înţeleagă şi Bucureştii că, deşi noi nu reprezentăm o forţă prin număr, reprezentăm un principiu care e nevoie să fie ajutat să nu dispară în această zonă transilvană. Asta în primul rând. Iar în al doilea, va trebui să punem cu toţii mână de la mână, cum se spune, să construim o societate civilă mai eficientă, aptă să influenţeze de o manieră pozitivă inclusiv viaţa politică. Societatea noastră civilă s-a cantonat în comunicate, mai mult sau mai puţin tăioase, dar prezenţa ei este, aşa, mai mult de respect, în niciun caz pe măsura nevoilor. Şi ar mai fi ceva. Având în vedere că majoritatea românilor din judeţul Covasna sunt cantonaţi în zona Buzaielor, mi se pare o chestiune de minim bun-simţ să mai promovăm lideri şi din aceste localităţi. Pentru că nimeni n-a promovat niciodată un lider din zona Buzaielor, ceea ce mi se pare inadmisibil, o chestiune de totală desconsiderare faţă de noi a celor de la „judeţ”. Nu pot să nu observ că de fiecare dată sunt promovaţi fie cei de la Sfântu-Gheorghe, fie cei de la Covasna, fie şi unii şi alţii, dar în niciun caz cei din Buzaie.
- Aici aveţi dreptate. Nu îmi aduc aminte ca judeţul Covasna să fi avut vreodată, în ultimii 25 de ani, un prefect ori un deputat din Buzaiele Ardelene, în schimb de fiecare dată majoritatea voturilor au venit şi continuă să vină de aici. Nu trebuie să se işte din acest motiv neînţelegeri între românii din zonele judeţul, însă, într-adevăr, nu se poate ca acest lucru să rămână un obicei şi pe mai departe, căci oameni valoroşi, ca şi la Sfântu-Gheorghe, ca şi la Covasna, sunt cu siguranţă şi la Întorsura-Buzăului şi în comunele din vecinătate.
- Vom fi obligaţi să-i convingem pe românii din celelalte zone că vrem şi noi respect, că nu se mai poate aşa.
- Domnule primar, dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs, că doar românul s-a născut cu umor: în prezent avem un lider nu din Covasna, ci de la Blaj, navetist de Hărman - Bucureşti şi retur, care ne-a dus cu preşul două campanii electorale la rând. Mai ţineţi minte? Cică „GRAMA HORIA un candidat puternic, pentru românii din Covasna!”…
- Prea mult clientelism de factură politică, prea multă improvizaţie! Şi atunci cum comunitatea asta să-şi genereze viitorul? Dacă nu are lideri formaţi, apţi, cu prestaţie publică, nu are viitor. A sosit, însă, timpul să vorbim despre dreptate pentru Buzaie. Şi vine ea… schimbarea, mai e puţin.

Aparut in :