„Reuniunea Femeilor din Vama-Buzăului”, continuatoarea vechii „Reuniuni a Femeilor Ortodoxe Române”

Vama-Buzăului, localitate din judeţul Braşov, a „vămuit” comerţul care a trecut pe teritoriul ei de veacuri, dar şi locuitorii ei au fost vămuiţi de istorie. Aceştia şi-au dat obolul existenţei pe aceste plaiuri, asigurându-şi dăinuirea în leagănul străbun, afirmaţii confirmate de izvoarele istorice.
Deşi comuna se află la marginea Transilvaniei, nu a fost niciodată izolată de restul românilor transilvăneni, fiind bine ancorată în toată existenţa Ardealului, la multe fapte istorice fiind părtaşă. Studierea istoriei locale în ultimii ani a scos la lumină această faţă uitată a lucrurilor despre Vama-Buzăului şi locuitorii ei.
Întrucât Vama-Buzăului a fost o zonă fierbinte a istoriei şi în ultimele două veacuri implicată în istoria Ardealului, femeile din localitate au fost parte activă la evenimente şi adesea chiar iniţiatoare. Exemplificăm cu un moment consemnat în documentele vremii şi prezentat de „Gazeta Transilvaniei” (nr. 41/1864), moment care ne obligă la cinstirea memoriei unei curajoase femei din Vama-Buzăului. La anul 1864, deşi trecuseră 15 ani de la emiterea legilor de desfiinţarea iobăgiei, foştii stăpâni feudali Beldi ai vămăşenilor, nu le recunoşteau libertatea şi pretindeau în continuare dări şi robote de la ei. Refuzul acestora de a mai da grofilor obligaţii iobăgeşti, a dus la represalii. Oamenii grofilor susţinuţi de jandarmi, slujbaşii statului, au confiscate vitele sătenilor şi au pornit cu ele să le scoată din sat.
Sătenii au privit abuzul înfricoşaţi, dar o femeie, pe nume Maria Marton, a ieşit în faţa vitelor să le oprească. A fost doborâtă la pământ de o armă şi atunci i-au sărit în ajutor fii ei, Ioane şi Andrei, ambii fiind împuşcaţi mortal, şi încă 14 femei care au sărit în ajutorul lor au fost rănite. Vedem că femeile vămăşene au dat dovadă de curaj în apărarea avutului şi a demnităţii lor. Acest spirit s-a menţinut în comunitate şi în anii următori, împlinit de libertatea şi unitatea, venită după 1918.
Articolul de faţă, prezintă integrarea comunităţii vămăşene, nu numai în frământările violente ale timpurilor, dar şi în cinstirea sacrificiului, locuitorilor comunei pentru libertatea şi unitatea neamului. Din multele exemple de participare a locuitorilor comunei la acţiuni cultural-istorice, vom prezenta acţiunile femeilor vămăşene pentru afirmarea pe calea demnităţii naţionale.
După Întregirea României, femeile din Vama-Buzăului, pe lângă misiunea lor „binecuvântată de Dumnezeu”, în familie, se implică în afirmarea Cultului Eroilor pentru fiii satului înscrişi în marele Panteon al Eroilor Neamului Românesc. Documentele vremii atestă în perioada interbelică existenţa la Vama-Buzăului a unei societăţi feminine numită „REUNIUNEA FEMEILOR ORTODOXE ROMÂNE DIN VAMA-BUZĂULUI”.
Nu cunoaştem data de înfiinţarea acestei Reuniuni, dar, cu siguranţă era din secolul XIX, sau de la începutul secolului XX, când la Braşov exista Reuniunea Femeilor Ortodoxe Române. În anul 1908, Reuniunile Femeilor Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria se unesc şi aleg ca preşedinte pe braşoveanca Maria Baiulescu.
Această instituţie s-a preocupat de emanciparea femeii, de ajutor pentru mame, văduve şi orfani de război, în timpul Primului Război Mondial şi chiar după anul 1918. De la sfârşitul războiului, Reuniunea Femeilor Ortodoxe Române are în vizor şi cinstirea şi comemorarea jertfelor de război, prin Cultului Eroilor.
Pentru veşnicirea memoriei vămăşenilor căzuţi în Marele Război de Întregirea Neamului, Reuniunea Femeilor Ortodoxe din Vama-Buzăului a ridicat în mijlocul cimitirului, la locul cunoscut în perioada interbelică „Dumbrava Eroilor”, o Troiţă cu inscripţia: „RIDICATU-SA ACEASTĂ SF. CRUCE, ÎN ANUL DOMNULUI 1939, DE CĂTRE REUNIUNEA FEMEILOR ORT. ROM. DIN VAMA BUZĂULUI, SPRE VEŞNICA AMINTIRE A EROILOR, FII AI ACESTEI COMUNE, CĂZUŢI ÎN RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI”. La 20 de ani după război, amintirea celor dragi căzuţi pentru libertatea celor rămaşi impunea cinstire şi recunoştinţă încununată de lauri.
Troiţa există şi este trecută de cei trei autori: col. (r) Gheorghe Păşescu, col. (r) Dumitru Stratanov şi ing. Ioan Virgil Leancu, vrednici evocatori ai „Cultului Eroilor, Regina Maria”, în volumul „JERTFĂ ŞI RECUNOŞTINŢĂ, Monumentele Eroilor din Judeţul Braşov, Ţara Făgăraşului şi Ţinutul Cohalmului”, Editura Pastel, 2001, Braşov.
Vremea şi-a lăsat urmele pe Troiţă, literele s-au mai şters, iar acoperişul a căzut. Mulţumim prof. Alexandru Constantin Ionescu, care din tragere de inimă şi respect pentru edificiu, i-a restaurant acoperişul. Dar se impune restaurarea generală şi, în special, a scrisului, după cum distinşii autori ai volumului de mai sus, au făcut un apel de mare simţire românească la subsolul paginii: „Cât de înălţător ar fi sufletul acelui credincios care ar restaura literele acestor adevărate pisanii şi ar aşeza la mijlocul crucii o placă cu numele eroilor”.
Cum spiritul uman este legat de rădăcini pentru a putea rodi, şi la Vama-Buzăului acest spirit de trezire a valorilor„repauzate” pe aripile vremii s-a deşteptat pentru a rodi cu mai mare popularitate, acum când comuna s-a trezit din letargie şi se mândreşte cu zestrea istorică.
Un grup de tinere inimoase cu respect faţă de trecutul bogat în evenimente, cu dragoste şi respect faţă de înaintaşi, au „reanimat” statutul vechii reuniuni, constituind „Reuniunea Femeilor din Vama-Buzăului” (titlul fără ortodoxe, azi fiind doar ortodoxie la Vama-Buzăului). Reuniunea a luat fiinţă prin strădaniile desfăşurate cu multă dăruire de Crinuţa Chirilaş, cadru medical, consilier în Consiliul Local şi fiică a comunei. Sperăm ca noua Reuniune să-şi respecte angajamentul luat de a restaura integral Troiţa-monument, în respect pentru eroi, dar şi pentru vechea Reuniune a femeilor vămăşene, care cu siguranţă trăiseră tragediile şi durerile războiului. De asemenea, cred că este salutară şi binevenită reînfiinţarea vechii organizaţii a femeilor în scopul continuării tradiţiilor locale şi a unor acţiuni mai ample de afirmare a identităţii noastre.
În acest sens, Reuniunea, în colaborare cu Şcoala Gimnazială din localitate şi cu Cercul ASTRA, a organizat o frumoasă seară culturală la Căminul Cultural din Acriş - Vama-Buzăului, pe 29 februarie 2020. S-a ales seara de Lăsatul Secului de postul Paştelui tocmai pentru a se reveni la vechile tradiţii româneşti de petreceri şi întruniri în comunitate şi de a se promova bucatele şi preparatele din bucătăria românească tradiţională, acum când Vama-Buzăului este comună turistică.
A fost o sărbătoare la care au petrecut alături de săteni şi invitaţi de cinste, precum: dr. Gabriela Lupu, dr. Favius Gliga şi dr. Andreea Banciu, de la Clinica „Vita Med” Braşov, liderii comunei: primarul ing. Tiberiu Nicolae Chirilaş, preoţii Nicu Lazăr şi Ciprian Pintilie, directorul Şcolii, prof. Alexandra Ionaşcu, prof. Alexandru Ionescu, preşedintele Cercului Cultural ASTRA „Constantin Sporea” din Vama-Buzăului, prof. Ciprian Popica, vicepreşedintele Despărţământului ASTRA „Buzăul Ardelean”, prof. Mircea Haas, şi alte cadre didactice, printre care şi subsemnata, preşedinte al Despărţământului ASTRA „Buzăul Ardelean”.
La reuşita manifestării, prin programul artistic de excepţie, de mare sensibilitate, au contribuit şi elevii Şcolii Gimnaziale, program, în special, dedicat Femeii - Mamei, pregătit de prof. Anca Ionescu. Au bine dispus publicul prin interpretarea unor melodii populare de suflet Florin Filip, mândria acrişenilor, şi Maria Coman, şi ea fiică a Acrişului.
Credem că una dintre motivaţiile participării unui număr mare de locuitori la această manifestare a fost prezenţa în program a Formaţiei corale „Voievozii Munţilor” din localitatea Vâlcele, judeţul Covasna, aflată sub îndrumarea părintelui Antonie Vasile Tămaş, ansamblu apreciat la Vama-Buzăului, care au reuşit să răscolească sentimentele cele mai adânci ale românilor prin repertoriu şi prin ţinuta naţională. Ţin să remarc faptul că participanţii la spectacol s-au simţit onoraţi de prezenţa între „voievozi” a preşedintelui Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Marian Ştiopu. Părintele Antonie a mărturisit la sfârşitul manifestării că la Vama-Buzăului a fost o seară de poveste. Cred că are dreptate în acest sens, dar mai cred că Voievozii din Vâlcele au contribuit din plin la această minunată seară, fapt pentru care le mulţumim şi îi aşteptăm mereu cu multă dragoste şi preţuire.
La reuşita serii dedicată femeilor, în prag de primăvară şi de Mărţişor, ţin să remarc şi contribuţia tinerei prezentatoare, masterandă la Facultatea de Management în Turism, Alexandra Chirilaş, fiică a Vamii Buzăului, pe care o aşteptăm şi cu alte ocazii să-şi aducă aportul, cu profesionalism, la valorificarea tradiţiilor şi dezvoltarea turismului local.
Ca fiică a locului, ca profesor, mult înclinată spre cinstirea celor care ne-au format şi călăuzit pe cărările vremurilor, salut şi felicit această iniţiativă de refacere a vechilor colective din comunitate, care azi devin un grup social, cultural, sau chiar umanitar la nevoie. Urăm mult succes Reuniunii şi preşedintelui ei, Crinuţa Chirilaş, care vedem că se bucură şi de încredere şi adeziune în colectivitate, având alături, un nucleu de doamne, din care amintim pe: Petra, Simona, Maria, Lili, Minodora, Anişoara, Miuţa, Luminiţa, Nuţi, care sunt receptive la misiunea lor actuală şi se bucură de sprijinul financiar al unor locuitori ai comunităţii.
În concluzie, Vama-Buzăului merită urarea latinească VIVAT,VIVAT, VIVAT!

Categorie: