„Să «pierzi» 6,14% din popor, este un fapt fără precedent în istoria recensămintelor din România” - Interviu cu ing. Pavel Pascu, inventator în Construcţii Industriale şi Alimentare

Dârz, cum îi şade bine unui român imun la diversiunea cu care şovinii unguri post-Trianon s-au străduit din răsputeri să destructureze România, octogenarul sibian Pavel Pascu este „mărturia vie” a românismului, în Transilvania sa atât de dragă, că a rămas un neclintit „străjer” de veghe, în demontarea acţiunilor cu care Ungaria a ţinut morţiş să ne convingă, în comunism şi postcomunism, de „superioritatea” ei faţă de alte popoare şi să întreţină în chip viclean propagarea unui concept (Transilvanismul) prin care românilor ardeleni să li se inoculeze mentalitatea că sunt „superiori” regăţenilor şi că ar trebui să se „rupă” de aceştia!
Nu vom intra amănunţit în detaliile sale biografice, dar vă aducem la cunoştinţă că interlocutorul nostru, Pavel Pascu, este originar din Banatul iugoslav: în 1947 a sosit clandestin (cu familia) în România (avea vârsta de 14 ani) şi a fost considerat cetăţean străin până când, în anul 1961, a dobândit cetăţenia română. Pe timpul studiilor superioare, la Facultatea de Construcţii din Timişoara, a fost obligat să se prezinte periodic, la Miliţie, unde i s-au luat zeci de declaraţii, în care i s-a pus frecvent întrebarea de ce a ales să vină în România şi nu în altă ţară! După terminarea facultăţii în anul 1958, a fost încadrat ca inginer stagiar la ICMJ Sibiu şi, ulterior, ca inginer proiectant la Centrul Judeţean de Proiectare din Sibiu. În calitate de proiectant a participat direct la realizarea proiectelor pentru partea modernă a blocurilor de locuinţe din Sibiu. În plus, a militat pentru introducerea unor soluţii moderne pentru care a primit 5 brevete de invenţii de la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM). Şi, ca o „cunună”, este un patriot (redutabil!) care are ca „scut” o excelentă cunoaştere a „mersului” Istoriei…
- Deşi sunteţi de formaţie inginer, cunoaşteţi Istoria foarte bine! Cum explicaţi?
- Fiind martor ocular la atâtea evenimente istorice contemporane, majoritatea denaturate idealogic, m-am simţit dator, faţă de Neamul Românesc, să iau atitudine şi să las posterităţii o imagine („fără ură şi părtinire”) cât mai aproape de realitate. De exemplu, pot spune că, în acest interviu, vă prezint în premieră aspecte esenţiale, chiar necunoscute de public, fără de care politicienii, istoricii, ziariştii nu înţeleg prea bine cum „bate vântul” intereselor maghiare în Transilvania!
- Cât timp v-aţi ocupat cu analiza şi interpretarea Referendumului din 2011?
- Prelucrarea datelor am început-o în 2013, imediat după ce s-au publicat rezultatele definitive. De atunci şi până acum, adică de 8 ani, în toate camerele casei mele mi-am adunat instrumentarul documentar necesar: ziare, cărţi, comunicate oficiale, statistici, grafice etc.…
- Cu ce scop?
- M-a contrariat constatarea că unii conaţionali nu sunt mulţumiţi cu situaţia din România, considerând că ar fi mai bine, în numele unei pretinse „superiorităţi”, ca Transilvania să fie autonomă, independentă. Am vrut să vin cu argumente solide, demonstrându-le acum că populaţia din Vechiul Regat este pe primul plan în numărul studiilor superioare. Să stea, aşadar, cuminți, altfel acţiunile lor ar fi egale cu trădarea de patrie!
- Cum se prezintă ponderea etnică (română-maghiară) a Transilvaniei?
- Conform Recensământului din 2011, totalul populaţiei stabile este de 6.789.250 de locuitori, dar „trebuie” să scădem 378.298 (trecuţi la informaţii nedisponibile) şi astfel rămâne un total de populaţie cu etnie declarată de 6.410.952 (din care 4.794.577 sunt români, iar 1.216.666 sunt maghiari).
- De ce sunt doar atâţia români ardeleni? Ştiam că la penultimul recensământ erau mai mulţi…
- Păi, simplu! Veleitarii din vârful politicii au avut „grijă” ca la conducerea Institutului Naţional de Statistică (INS) să ajungă (în 2012) contabila organizaţiei de tineret a UDMR, Beatrix Gered din Târgu-Mureş, care s-a prevalat de„şiretlicul” inducerii unui criteriu conform căruia recenzaţii trebuiau să-şi declare apartenenţa la etnie, limba maternă şi religie, calculate în funcţie de numărul total al populaţiei stabile (cine nu a declarat una din ele, a fost trecut la INFORMAŢII NEDISPONIBILE şi toţi cei trecuţi aici nu au mai fost raportaţi oficial la numărul total al locuitorilor!). S-a reuşit astfel ca populaţia Transilvaniei să fie nedreptăţită, întrucât a fost „redusă” la 4.794.577 locuitori de etnie română, în locul cifrei reale de 5.092.327 (4.794.577 plus 297.750). Practic, INS a reuşit, prin Comunicatul din 2013, să comită, prin facilitarea preluării în toate statisticile a unui număr mai mic de români, răul cel mai mare!
- Extraordinar! Cu cât ne afectează, la nivelul naţional, „găselniţa” cu locuitori trecuţi la categoria „informaţii nedisponibile” şi neraportaţi la numărul total de locuitori?
- Dacă facem o comparaţie, observăm că persoanele cu identitate nedeclarată cresc de la 1.941 persoane (la Referendumul din 2002) la… 1.236.810 persoane (la Referendumul din 2011). SĂ „PIERZI” 6,14% DIN POPOR, ESTE UN FAPT FĂRĂ PRECEDENT ÎN ISTORIA RECENSĂMINTELOR DIN ROMÂNIA!
- Sunt unii români care, făcând jocul Budapestei şi al UDMR, agită spiritele în sensul „superiorităţii” românilor ardeleni faţă de cei din Vechiul Regat şi al obţinerii statutului de independenţă al Transilvaniei. Cum este situaţia reală, din punct de vedere statistic?
- Din fericire, Recensământul din 2011 a fost laborios şi a acordat o atenţie deosebită învăţământului de toate gradele. Spre bucuria mea, în cei 102 ani de administraţie românească în Transilvania, învăţământul de toate gradele a fost gratuit pentru toate minorităţile şi toţi au profitat din plin! Populaţia de etnie românească din Muntenia, Oltenia şi Dobrogea se află în fruntea celor cu studii superioare, ceea ce înseamnă că mult-invocata „superioritate” intelectuală a locuitorilor Transilvaniei nu se confirmă. Transilvania se află pe locul II (totalul absolvenţilor de doctorat şi masterat este de 115.997 ardeleni „contra” 159.393 regăţeni, iar totalul absolvenţilor cu diplomă de licenţă este 702.477 ardeleni „contra” 1.068.244 regăţeni).
- Care este raportul dintre români şi maghiari, în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş?
- Predomină maghiarii în Harghita (82,9% dintr-un total de 310-867) şi în Covasna (cu 72,2% dintr-un total de 201.177), iar românii sunt majoritari în Mureş (cu 50,35% dintr-un total de 550.846).
- Cum vedeţi pretenţia UDMR în ce priveşte autonomia Ţinutului Secuiesc, cu capitala într-un oraş, Târgu-Mureş, unde maghiarii au o pondere de 42,84%?
- Din păcate, liderii UDMR moştenesc de la grofii maghiari o mentalitate exclusivistă: nu contează decât aspiraţia populaţiei maghiare, restul naţionalităţilor nu trebuie consultate şi trebuie supuse voinţei lor! Aşa s-a întâmplat şi cu Referendumul lor intern din 2008, din cele trei judeţe, unde s-au exprimat cvasi-unanim (99,3%) în favoarea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Ei acordă importanţă judeţelor cu pondere maghiară, dar refuză să arate că trăiesc în România, unde sunt minoritari (6%). Pe de altă parte, în judeţul Mureş românii sunt majoritari şi acesta nu poate să fie ÎNGLOBAT în alte structuri teritoriale (este un judeţ ca celelalte judeţe, unde românii sunt majoritari)!
- Cum s-au comportat maghiarii cu românii, ştim: nu ne-au dat voie să zidim biserici ortodoxe (Sinodul de la Buda, 1299); ne-au impus cum să ne îmbrăcăm şi ne-au interzis să avem cai şi arme (Dieta din 1650); ne-au rămas pruncii nebotezaţi, perechi necăsătorite şi morţi neînmormântaţi datorită prigonirii preoţilor (conform lui B. Szemere); ne-au supus maghiarizării forţate etc.! Cum s-au comportat însă românii din Transilvania, cu maghiarii, după revenirea Transilvaniei la România?
- Noi n-am supus minorităţile din România procesului de românizare a numelor de familie, cum au procedat autorităţile maghiare, care, în anul de graţie 1898, au tipărit un îndreptar de 40 de pagini în Limba Română, despre cum să fie maghiarizate numele de familie ale cetăţenilor de etnie română… Practic, s-a ajuns ca, după eliberarea Transilvaniei (făcută cu mari sacrificii de fraţii noştri din Vechiul Regat, fără de care am fi fost complet maghiarizaţi), în cei 102 ani de administrare românească să se realizeze saltul uriaş de la 86% (la Referendumul din 1900) români analfabeţi, în Transilvania, la doar 1,17% la ultimul recensământ (2011). Pe de altă parte, nu mai puţin de 45,54% dintre maghiarii Transilvaniei au beneficiat de condiţii excelente de învăţământ, deoarece 12.756 sunt absolvenţi cu masterat sau doctorat, 99.523 sunt absolvenţi cu diplomă de licenţă, iar 36.915 sunt absolvenţi cu studii postliceale sau de maiştri.
- Vă mulţumesc în numele cititorilor publicaţiei noastre!
- Cu cea mai mare plăcere!

Categorie: