Scriitorul şi omul politic Nicolae Dabija (1949 - 2021), prieten statornic al românilor din Arcul Intracarpatic

La Ambasada României din Chişinău, poeţii Grigore Vieru şi Nicolae Dabija: „Cu românii din Covasna şi Harghita, noi, românii din Basarabia, ne înţelegem din priviri; noi avem experienţa istorică cunoscută a convieţuirii cu ruşii, iar ei, pe aceea cu ungurii”
A mai căzut un stejar falnic din codrii Basarabiei româneşti. Poetul şi omul politic Nicolae Dabija a fost un militant neobosit pentru renaşterea naţională din Republica Moldova, pentru revenirea Limbii Române la grafia latină şi decretarea ei ca limbă oficială peste Prut, în cel de-al doilea stat românesc, pentru întregirea Naţiunii Române. Prin întreaga sa operă literară şi activitate civică şi politică, cărturarul patriot Nicolae Dabija rămâne o personalitate simbol a culturii române şi a vieţii publice româneşti, la răscrucea dintre veacuri şi milenii.
Împreună cu Grigore Vieru, IPS Petru, Ion Ungureanu, Valeriu Matei, Mihai Cimpoi, Nina Josu, Ioan Negrei, Ioan Varta, Vlad Cubreacov, Nicolae Dabija a fost un distins prieten al românilor din Arcul Intracarpatic, un bun cunoscător al realităţilor complexe din această binecuvântată zonă multietnică din inima României, a asemănărilor, din acest punct de vedere, cu situaţia din Basarabia. De fiecare dată, l-am primit cu drag pe meleagurile mioritice ale Arcului Intracarpatic, la rândul nostru beneficiind de cunoscuta ospitalitate a românilor basarabeni şi de atenţia cuvenită din partea scriitorului Nicolae Dabija şi a colegiilor Domniei Sale.
Acum, la despărţirea vremelnică de îndrăgitul nostru prieten Nicolae Dabija, reluăm, într-o formă actualizată, articolul „Românii din Covasna şi Harghita şi românii din Basarabia se înţeleg din priviri”, apărut, cu ani în urmă, în revista „Astra Buzăul Ardelean”:
„Legăturile dintre românii din Arcul Intracarpatic cu românii din Basarabia se pierd în negura istoriei. Cele mai vechi şi durabile dintre aceste legături le-au stabilit păstorii transhumanţi din Covasna - Voineşti, Breţcu, Poiana-Sărată, Buzăul Ardelean şi alte localităţi şi zone din curbura interioară a Carpaţilor. Aceşti „antemergători ai unirii românilor” au ajuns cu turmelor lor până în Caucaz. Mulţi dintre ei s-au căsătorit şi au rămas în Basarabia, alţii şi-au adus soţiile pe meleagurile natale. Mişcarea pendulatorie anuală a turmelor de oi a fost însoţită de circulaţia cărţilor religioase şi laice, iar mai târziu, a presei şi a altor bunuri culturale şi materiale. Alături şi împreună cu negustorii braşoveni, au avut statornice legături comerciale şi negustorii din Târgu-Secuiesc, Breţcu, Poiana-Sărată, Topliţa, Gheorgheni, Tulgheş ş.a.. De-a lungul vremii, mulţi români basarabeni au parcurs cunoscutele drumuri comerciale din pasurile Carpaţilor Răsăriteni.
La pregătirea şi desfăşurarea evenimentelor istorice din primăvara anului 1918, care au consfinţit Unirea Basarabiei cu Ţara-mamă, au participat şi intelectuali români din fostul judeţ Treiscaune. Între aceştia, s-au aflat tânărul student Nicolae Colan (viitorul Mitropolit Nicolae Colan), care, împreună cu Onisifor Ghibu, Romulus Cioflec şi alţi intelectuali ardeleni refugiaţi au ajutat la redactarea publicaţiilor „Cuvânt moldovenesc”, „Sfatului Ţării” şi „Şcoala moldovenească”, editate la Chişinău, în Limba Română cu alfabet latin.
Potrivit profesoarei Luminiţa Cornea, profesorul Romulus Cioflec s-a remarcat şi prin activitatea în domeniul învăţământului, deoarece, până în 1918, basarabenii nu au dispus de şcoli în limba maternă, fiind obligaţi de regimul ţarist să înveţe în ruseşte. A participat la Congresul învăţătorilor din Basarabia şi a fost profesor titular la Liceul Nr. 2 de Băieţi (devenit, din 1924, Liceul de Băieţi „Mihai Eminescu”). Volumul Pe urmele Basarabiei, de Romulus Cioflec, „nu este numai o carte de memorialistică, ci este o carte a crezului autorului despre Naţiunea Română, prin ce are ea specific în Basarabia”. Pentru participarea la mişcarea naţională politică şi culturală din Basarabia anilor 1917-1918, Romulus Cioflec primeşte Medalia „Bărbăţie şi credinţă”, clasa I.
În perioada interbelică, aflaţi pentru prima dată în graniţele statului naţional „România Mare”, relaţiile dintre românii din Arcul Intracarpatic cu cei din Basarabia au cunoscut o dezvoltare fără precedent. A crescut numărul vizitelor reciproce, a excursiilor de documentare, turneelor de propagandă naţională ale Teatrului Naţional din Chişinău‚ subvenţionate de la bugetul de stat. Basarabenii au descoperit farmecul şi binefacerile cunoscutelor staţiuni balneare din sud-estul Transilvaniei: Borsec, Băile-Tuşnad, Covasna, Vâlcele, Malnaş etc., iar ardelenii cetăţile şi mănăstirile din Basarabia, ospitalitatea basarabenilor, precum şi calităţile vinurilor moldoveneşti… Documentele vremii vorbesc şi despre o frumoasă solidaritate frăţească, concretizată prin organizarea de colecte publice pentru ajutorarea cetăţenilor unor localităţi din Basarabia, care au avut de suferit de pe urma unor calamităţi naturale (secete, inundaţii etc.), sau pentru ridicarea unor biserici ortodoxe şi monumente de for public. Un reper de excepţie al acestor legături îl reprezintă rodnica păstorire a Episcopului Justinian Teculescu, născut la Voineşti-Covasna, în scaunul Episcopiei de Cetatea Albă - Ismail, în perioada 1924 -1932.
Rapturile teritoriale din vara şi toamna anului 1940, care au condus la ruperea din trupul Ţării a Transilvaniei de Nord-Est, a Basarabiei şi nordului Bucovinei, cât şi evenimentele din anii 1944-1945 şi din primii ani ai instaurării regimului comunist, au produs numeroase drame umane şi tragedii de nedescris. Atât românii din majoritatea localităţilor Arcului Intracarpatic, cât şi cei din Basarabia, care au scăpat de la omoruri şi schingiuiri, au fost nevoiţi să apuce pe căile bejeniei. Documentele vremii vorbesc, prin fapte emoţionante, de o mare omenie şi iubire creştină, despre modul exemplar în care autorităţile Statului Român au gestionat problema refugiaţilor ardeleni şi basarabeni, dar şi despre solidaritatea frăţească manifestată la nivelul comunităţilor locale.
Cu toate restricţiile din perioada regimului comunist, legăturile dintre cele două comunităţi româneşti nu au încetat. În acest sens, menţionăm pe norocoşii participanţi la excursiile în URSS, cu sau fără opriri la Chişinău, abonamentele la „Moldova socialistă” (publicaţie care era redactată cu litere chirilice) ale unor cetăţeni din judeţul Covasna, emisiunile de la Radio „Europa Liberă”, dar şi de la Radio Iaşi şi Chişinău, şi chiar de la Televiziunea din Chişinău, în ultimii ani ai regimului comunist (recepţionate în Sfântu-Gheorghe cu antene speciale), volume semnate de Ion Druţă şi Grigore Vieru, exemplarele din excepţionala revistă „Literatura şi artă”, redactor-şef scriitorul patriot Nicolae Dabija, şi multe, multe rugăciuni, foarte mult dor şi speranţa revenirii la normalitate, speranţă care nu a încetat nicio clipă, în toţi anii de tristă amintire.
După evenimentele din decembrie 1989 şi explozia de bucurie manifestată la „Podul de flori”, au fost reînnodate legăturile culturale, ecleziale, instituţionale, sociale etc., dintre românii basarabeni şi cei din Arcul Intracarpatic. Au fost făcute numeroase donaţii de cărţi unor biblioteci publice, şcoli şi asociaţii culturale din Basarabia; a devenit o tradiţie participarea formaţiilor de colindători din Basarabia la Festivalul de Colinde şi Obiceiuri de Iarnă „Crăciunul la Români”, organizat la Sfântu-Gheorghe şi în alte localităţi din judeţele Covasna şi Harghita de către Fundaţia Culturală „Mihai Viteazul”, la Festivalul „Ciobănaşul” de la Întorsura-Buzăului, „Mioriţa” de la Topliţa, la Sântilia de la Covasna ş.a.; mai mulţi elevi din Basarabia au învăţat la şcolile din cele două judeţe; au fost organizate tabere şcolare, schimburi de experienţă între şcoli, proiecte comune organizate de Asociaţia Învăţătorilor Harghiteni, înfrăţiri de localităţi, o frumoasă colaborare s-a stabilit între oraşele înfrăţite Covasna şi Călăraşi etc.. După plecarea tinerilor actori repartizaţi, înainte de 1989, la Teatrul „Andrei Mureşanu”, au dat curs invitaţiei de a se stabili în Sfântu-Gheorghe actorii Valentina Cazacu, Nicolae Croitoru, Ina Andriucă, Valeriu Andruţa.
În calitate de consilier judeţean independent în Consiliul Judeţean Covasna, în legislatura 1996-2000, am iniţiat înfrăţirea judeţului Covasna cu judeţul Chişinău. Din păcate, după desfiinţarea judeţelor din Republica Moldova, de către preşedintele Voronin, această superbă înfrăţire a rămas fără obiect… În anul 2019, la propunerea consilierilor judeţeni români (Florentina Teacă, Cosmin Boricean, Sabin Calinic, Ion Deaconu, Olimpiu Floroian şi Cătălin Morar) au început demersurile pentru înfrăţirea judeţului Covasna cu raionul Cimişlia.
De o mare încărcătură simbolică a fost acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al oraşului Topliţa, îndrăgitului poet patriot Grigore Vieru, primul titlul de acest fel primit în România. Cu acest prilej, Grigore Vieru a declarat: „Faptul că sunt membru al Academiei Române şi cetăţean de onoare al oraşului Topliţa, pentru mine contează mai mult decât Premiul Nobel”. Aflaţi într-o vizită de documentare, organizată de către Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita, la Ambasada României din Chişinău, poeţii Grigore Vieru şi Nicolae Dabija au declarat: „Domnule ambasador, Cu românii din Covasna şi Harghita, noi, românii din Basarabia, ne înţelegem din priviri; noi avem experienţa istorică cunoscută a convieţuirii cu ruşii, iar ei, pe aceea cu ungurii”.
La invitaţia Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, condus cu atâta dăruire de profesoara Areta Moşu, mai mulţi profesori, arhivişti şi muzeografi din judeţele Covasna şi Harghita au participat la sesiuni de comunicări, simpozioane, colocvii, dezbateri, lansări de carte, vizite documentare etc.. La rândul lor, de-a lungul anilor, mai mulţi cercetători, istorici, arheologi din Basarabia au participat la manifestările cultural-ştiinţifice organizate în cele două judeţe. Prin grija Asociaţiunii ASTRA, din iniţiativa prof. dr. Luminiţa Cornea, în anul 2016, la Manta, în Basarabia a fost dezvelită o placă omagială în memoria Episcopului Justinian Teculescu. O colaborare rodnică are loc între muzee şi institute de cercetare din Republica Moldova şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe, condus cu rezultate remarcabile, de peste un sfert de veac, de distinsul arheolog şi manager Valerii Kavruc, şi unde activează cu succes eruditul cercetătorul Alexandru Popa, ambii basarabeni.
După 1990, în fiecare an, la sfârşitul lunii martie, la Sfântu-Gheorghe, este marcată ziua Unirii Basarabiei cu Ţara-mamă. De-a lungul anilor, la aceste manifestări, precum şi la cele din cadrul „Zilelor Miron Cristea” de la Topliţa şi multe altele, au participat numeroşi intelectuali basarabeni, membri ai mediului academic, cultural, politic şi civic. Dintre aceştia, să amintim pe Ion Ungureanu, Valeriu Matei, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Nina Josu, Ioan Negrei, Ioan Varta, Vlad Cubreacov şi mulţi alţii. Lideri ai asociaţiilor culturale şi civice, ziarişti şi alţi formatori de opinie, miniştrii, parlamentari şi mulţi tineri, au fost nelipsiţi de la cele 16 ediţii ale Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului, judeţul Harghita, şi de la Tabără de Vară de la Pădureni, judeţul Covasna, aduse la cunoştinţa publicului de Agenţia de ştiri a românilor de pretutindeni „RGN”, condusă de prietenul nostru comun Eugen Popescu. Platforma unionistă „Acţiunea 2012” a fost o prezenţă activă şi pragmatică în viaţa publică a celor două comunităţi.
La toate aceste „borne” ale solidarităţii româneşti, să adăugăm, pe lângă bibliotecile româneşti înfiinţate de cărturarii patrioţi Teodor Ardelean din Baia-Mare, Nicolae Băciuţ, Dimitrie Poptănaş, Lazăr Lădariu şi Valentin Marica din Târgu-Mureş, cărţile, studiile şi articolele scrise despre Basarabia şi „iarăşi Basarabia” de către Ilie Şandru, Mihai Suciu, Catinca Agache, Ioan Ciurea-Weidner, Luminiţa Cornea, Vasile Stancu, Ioan Lăcătuşu, Mihaela Aionesei ş.a, audiobookurile şi CD-urile cu poeziile îndrăgitului poet Ionel Simota, din Miercurea-Ciuc, editate de Radio Moldova, interviurile luate de redactorii postului de radio din Chişinău - Maria Săhărţeanu şi Alina Chiriac ¬Ivaşcu, unor lideri ai comunităţile româneşti din Arcul Intracarpatic, premiile acordate de Asociaţia „Răsăritul Românesc” din Chişinău, condusă de cunoscutul cărturar şi luptător pentru unirea românilor Vlad Cubreacov - a cărui strămoşi sunt din Poiana Sărată, fostul judeţ Treiscaune - unor intelectuali din Curbura interioară a Carpaţilor, pe elevii basarabeni care au învăţat la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe, căsătoriile încheiate între bărbaţii şi femeile, de pe cele două maluri ale Prutului, prezenţa comercianţilor basarabeni în „pieţele ruseşti” din zonă, şi a miilor de turişti care îşi petrec concediile în cunoscutele staţiuni balneare din sud-estul Transilvaniei, şi multe altele.”
Această succintă trecere în revistă, prezintă „fundaţia” pe care putem clădi perpetuarea (în forme şi modalităţi actualizate, diversificate şi amplificate de „revoluţia” din domeniul comunicaţilor prin Internet) relaţiilor trainice stabilite pe multiple planuri, între românii din Arcul Intracarpatic şi cei din provincia istorică Basarabia, relaţii care au fost promovate cu succes de elita românească din cele două regiuni, în rândul căreia un loc distinct l-a ocupat regretatul scriitor şi om politic Nicolae Dabija. Bunul Dumnezeu să-l odihnească în lumea celor drepţi, iar pe noi să ne învrednicească să-i cinstim memoria, după vorbele şi faptele sale, puse în slujba românilor.

Categorie: