Dosarele istoriei

EROI ROMÂNI (IV) Sever Bocu

A fost originar din Şiştarovăţ, judeţul Timiş. Pe linie genealogică, l-a avut ca strămoş pe Pavel Bocu, tras pe roată pe timpul răscoalei lui Horea. Încă de pe când era elev, jandarmii maghiari l-au arestat şi interogat pentru că a susţinut Memorandul românilor transilvăneni din 1892. După aceea, a lucrat ca redactor la mai multe ziare, susţinând drepturile naţionale ale românilor din Banat şi Transilvania. Până în 1912 a suportat peste 30 de procese de presă, în 1904 fiind condamnat la 3 luni şi jumătate de temniţă. Read more about EROI ROMÂNI (IV) Sever Bocu

EROI ROMÂNI (III) - Gheorghe Brătianu

Pe când avea 30 de ani, la propunerea savantului Nicolae Iorga, în 1928, Gheorghe Brătianu a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar membru titular va fi ales, după uciderea lui Iorga, în 1942. În calitatea sa de istoric, a scris mai multe lucrări ştiinţifice apreciate de specialişti în domeniul cercetării izvoarelor documentare. În plan politic, s-a împotrivit mutilării teritoriale săvârşite în România anului 1940, refuzând să pactizeze cu comunismul. De aceea, în anii 1944-47 a fost supus multor ameninţări şi denigrări în presa timpului. Read more about EROI ROMÂNI (III) - Gheorghe Brătianu

Secuii din Bucureşti în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Informaţii inedite referitoare la prezenţa şi condiţia secuilor în Bucureşti, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, sunt prezentate în articolul Secuii din România, apărut în „Telegraful Român”, din 23 ianuarie 1903, pe care îl redăm integral în continuare.
„Ne aflăm în vecinătate nemijlocită cu statul român. Ce e mai natural deci de cât aceea, ca cetăţenii mărginaşi sĕ trécă dintr'un stat într'altul, alegêndu-şi de patrie nouă acel pamênt, pe care viéţa e mai uşóră şi câşigul mai lesnicios şi mai cu sporiu?
Read more about Secuii din Bucureşti în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Secuii din România

În decursul vremii, au fost şi evenimente istorice care au determinat masive deplasări de populaţie dinspre Transilvania (respectiv fostele scaune secuieşti) spre Principatele Române, respectiv cele din perioada 1761-1764, când după „măcelul” de la Madefalău, un număr mare de secui din Ciuc (270 familii) şi Treiscaune (1.767 suflete, în 1744) s-au refugiat în Moldova; în afară de cei refugiaţi, în satele din judeţele Rădăuţi şi Suceava au fost colonizaţi atunci 2.678 secui.
Read more about Secuii din România

Românii şi secuii

Problematica convieţuiri dintre români şi secui în istoriografia românească a fost pe larg abordată de istorici şi alţi intelectuali, dintre care menţionăm pe: Nicolae Iorga, Sabin Opreanu, Gheorghe Popa Lisseanu, Teodor Chindea, Octavian Dobrotă, Aurel Nistor, I.I. Russu, Pr. Ladislau Ghemat, acad. Read more about Românii şi secuii

Ion Antonescu - 29 octombrie 1942 - Scrisoare de răspuns adresată dlui. C.I.C. Brătianu

Am lăsat fără răspuns scrisorile dumneavoastră anterioare. Am făcut-o din înţelepciune, fiindcă urmăream unirea, şi nu vrajba. Puteam să vă răspund, aducând justiţiei pe toţi vinovaţii de catastrofa morală şi politică a ţării, printre care sunteţi, în primul rând, şi dumneavoastră.
Read more about Ion Antonescu - 29 octombrie 1942 - Scrisoare de răspuns adresată dlui. C.I.C. Brătianu

Haiducul STAN CRĂCIUN din BIXAD

Bixadul, această aşezare cu un trecut învăluit în nebănuit de misterioase plăsmuiri de legendă, este situat la loc prielnic slobodei zburdălnicii a imaginaţiei, această nevăzută putere care a fortificat dintotdeauna fiinţa umană spre mai bine, ne oferă, iată, o filă din vredniciile fiilor ei de odinioară.
Read more about Haiducul STAN CRĂCIUN din BIXAD

CUM ESTE „UCISĂ”, A DOUA OARĂ, ECATERINA TEODOROIU (CĂTĂLINA TODEROIU)! (I)

„Când a intrat Ecaterina mea la şcoală, la Bucureşti, mi-a zis: «Nu mai putem s-o ducem cu sărăcia, mă duc eu unde o da Dumnezeu: ajutaţi-mă acum».”
(Elena Toderoiu, mama Cătălinei)

Ţel de „fier”! Read more about CUM ESTE „UCISĂ”, A DOUA OARĂ, ECATERINA TEODOROIU (CĂTĂLINA TODEROIU)! (I)

Pagini

Subscribe to Dosarele istoriei